Plenul Camerei Deputaților a aprobat marți cu 243 voturi pentru, 21 abțineri și 46 împotrivă OUG nr.57/2013 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, menită să echilibreze menținerea investițiilor în acest domeniu și prețul energiei electrice obținute din surse regenerabile.

Foto: AGERPRES ARHIVA / CRISTIAN NISTOR

"Este o ordonanță extrem de importantă pentru sistemul energetic național care are în vedere translatarea plății certificatelor verzi pe o perioadă de trei ani. Tranzacționarea certificatelor verzi să se facă pe bursă și are în vedere stoparea creșterii accelerate a contribuției pentru energia regenerabilă în facturile consumatorilor casnici și industriali. Prin această lege am dorit să stabilim un echilibru între ceea ce înseamnă menținerea investițiilor în domeniul regenerabil și prețul energiei electrice care se reflectă în facturile consumatorilor casnici și industriali", a afirmat marți, în plenul Camerei Deputaților, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță.

Președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, a subliniat că actul normativ consolidează cadrul legal din acest domeniu și limitează "supracompensarea" producătorilor de energie din surse regenerabile.

Un număr de 235 de apartamente din municipiul Bistrița construite în perioada 1950-1990 vor fi reabilitate termic la începutul anului viitor, în baza unui proiect cu fonduri europene câștigat de administrația locală, a anunțat marți, într-o conferință de presă, primarul Ovidiu Crețu.

Foto: AGERPRES ARHIVA /TINA TUCUI

"Este vorba despre un proiect pilot de finanțare a reabilitărilor termice, de pe Programul Operațional Regional. Noi am fost printre cei care ne-am angajat primii, pentru că am sesizat avantajele pe care le prezintă POR", a declarat primarul.

Valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 3,7 milioane lei, din care peste 1,69 milioane lei reprezintă finanțarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 371.000 lei reprezintă contribuția de la bugetul de stat, iar restul sumei va fi suportat de către municipalitate și proprietarii apartamentelor.

Potrivit primarului Ovidiu Crețu, sumele ce urmează să fie plătite de către proprietarii locuințelor au fost eșalonate la 50 lei pe lună timp de trei până la șapte ani, în funcție de suprafață și de veniturile acestora.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți proiectul de lege privind parteneriatul public-privat (PPP), cu 242 pentru, 40 de abțineri și 37 de voturi împotrivă.

Foto: AGERPRES FLUX /MIHAI POZIUMSCHI

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Șova, a spus că elaborarea acestui proiect de lege vizează acoperirea unui segment nereglementat din OUG 34/2006 privind achizițiile publice, și anume cel care are în vedere proiecte care pe parcursul operării nu pot atrage fonduri sau tarife suficiente pentru a acoperi investiția și a asigura un profit.

"Proiectele care au, pe perioada operării, capacitatea de a genera venituri suficiente pentru a permite recuperarea investiției și realizarea unui profit se vor realiza în continuare în sistem de concesiune pe Ordonanța 34/2006. Proiectele care însă nu sunt apte să fie exploatate comercial sau să genereze suficiente venituri din exploatare, astfel încât să permită recuperarea investiției și realizarea unui profit fără contribuția substanțială a unei autorități publice sau a unui partener public în general, se vor implementa prin legea parteneriatului public-privat", a arătat Șova.

El a mai precizat că această lege este foarte importantă pentru autoritățile locale.

"Modernizarea sistemului de apă și canal are aptitudinea de a genera tarife și atunci poți să-l faci (n.r. — proiectul) în sistem de concesiune pe Ordonanța 34, dar construirea unei grădinițe, a unei școli, a unui muzeu, a unei biblioteci sau a unui cămin cultural nu sunt proiecte de natură să genereze venituri și, ca atare, nici să fie exploatate comercial de către un partener privat și atunci se pot face în parteneriat public-privat", a explicat acesta.

Cât privește mecanismul contractual, Dan Șova a spus că acesta este foarte simplu, în etapa de construire a obiectivului toată finanțarea urmând a fi asigurată de către partenerul privat, cu posibilitatea ca partenerul public să suplimenteze fondurile puse la dispoziție de către partenerul privat.

"Ideea principală este ca, pe perioada construcției, fondurile să fie asigurate integral de către partenerul privat. Pe perioada operării serviciului public pe care-l generează obiectivul respectiv — fie că e grădiniță, școală sau spital — partenerul public efectuează plăți din fonduri publice, care să permită partenerului privat recuperarea integrală a investiției. La îndeplinirea duratei contractului, investițiile realizate trec în proprietatea partenerului public, în mod gratuit, liber de sarcini și în stare de bună funcționare", a spus Șova.

Dan Șova a adăugat că avantajele care decurg din implementarea unui proiect în PPP țin de resursele financiare necesare realizării investiției care nu se asigură din fonduri publice, adică poți face un PPP în care realizarea unui obiectiv să se facă integral din fonduri private.

De asemenea, partenerul privat, prin know-how-ul pe care îl are și prin capacitatea deținută atât în legătură cu construcția, cât și cu întreținerea și operarea unui proiect de investiții, are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcție, întreținere și operare, decât ar face-o partenerul public, iar partenerul public va plăti investiția eșalonat, pe parcursul unei perioade lungi de operare.

România a intrat pentru prima dată, după aproape 20 de ani, pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, înregistrând un plus de peste 3 milioane de euro după primele nouă luni ale anului, a declarat, marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Foto: AGERPRES FLUX / CRISTIAN NISTOR

"România nu a mai fost pe plus în comerțul cu produse agroalimentare din 1994, iar acum, la nouă luni, avem deja un excedent de 3,2 milioane de euro. Cred că vom încheia anul 2013 pe plus, ținând cont că datele actuale sunt doar pentru trei trimestre. Am reușit să obținem din exporturile de produse agroalimentare, până la finele lunii septembrie, aproape 3,51 de miliarde de euro", a spus Constantin.

* România a înregistrat, în luna noiembrie, o rată anuală a inflației de 1,3%, depășind media din UE (1%), conform datelor publicate marți de Oficiul european de statistică (Eurostat). 

În schimb, România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește creșterea medie a prețurilor pe total, în ultimele 12 luni (noiembrie 2012-octombrie 2013), cu un avans de 3,5%.

* Bărbații așteaptă de la Moș Crăciun electronice (18,9%) și articole vestimentare (11,6%), în timp ce femeile își doresc schimbarea garderobei (14,8%) și înnoirea colecției de bijuterii și accesorii (11,5%), relevă datele unui studiu realizat de compania Reveal Marketing Research, remis marți AGERPRES. 

Cu toate acestea, în topul listei de cumpărături se află, ca și în anii trecuți, achiziționarea de jucării pentru copii (49,1%), urmată de achiziționarea de articole vestimentare (46,8%), accesorii personale (28,6%), decorațiuni de casă (23,8) și electronice (12%).

* Compania Națională Aeroporturi București a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, venituri totale de 593 de milioane de lei, în creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului 2012, iar profitul brut s-a ridicat la 90 de milioane de lei, de aproape patru ori mai mare decât cel bugetat pentru întregul an 2013. 

În perioada ianuarie — noiembrie 2013, pe cele două aeroporturi bucureștene — Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București-Băneasa Aurel Vlaicu — s-a înregistrat un trafic total de peste 7,081 milioane de pasageri și 88.805 de mișcări ale aeronavelor comerciale (aterizări și decolări).

* Transelectrica avea de recuperat, la data de 19 noiembrie 2013, creanțe în valoare totală de 55 de milioane de lei de la clienții care nu și-au plătit tarifele pentru transportul electricității, potrivit celor mai recente date ale companiei. 

Astfel, Transelectrica vrea să recupereze pe cale juridică creanțe de 30,8 milioane de lei și, pe cale comercială, o sumă totală de 20,6 milioane de lei. Alte 3,5 milioane de lei sunt datorii ale unor clienți aflați în faliment.

* Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 70% în primele zece luni din 2013, de la 867,9 milioane de lei în decembrie 2012 la 245,8 milioane de lei în octombrie 2013, potrivit datelor publicate pe site-ul mbuget.gov.ro. 

Arieratele mai vechi de 90 de zile s-au diminuat cu 52,8%, de la 223 milioane de lei în decembrie 2012, la 105,2 milioane de lei în octombrie 2013.

* Costul total al forței de muncă în România a înregistrat a patra mare creștere în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în trimestrul trei din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). 

În România, costul orar al forței de muncă a înregistrat în perioada iulie — septembrie 2013 o creștere de 4,2%, mult peste majorarea de 1% înregistrată în Uniunea Europeană și în zona euro. Creșteri mai mari decât România au înregistrat doar Estonia (8,1%), Lituania (6,2%) și Letonia (5,9%).

* Băncile din Uniunea Europeană și-au redus activele cu peste 1.100 de miliarde de dolari, după ce autoritățile de reglementare au înăsprit cerințele privind capitalul, a anunțat, marți, Autoritatea Bancară Europeană (EBA), transmite Bloomberg. 

Piețele și autoritățile de reglementare au pus presiuni pe bănci ca să îndeplinească mai devreme noile standarde Basel III, pentru a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro.

Identificarea unor măsuri necesare pentru combaterea evaziunii fiscale, reducerea fiscalității și studierea impactului impozitului forfetar asupra activității firmelor românești au reprezentat principalele priorități ale Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în 2013.

Foto: AGERPRES ARHIVA / ALEX TUDOR

Pentru combaterea evaziunii fiscale, CNIPMMR a formulat trei propuneri de măsuri care ar trebui adoptate de autorități. Una dintre acestea se referă la penalizarea, deopotrivă, a consumatorilor și comercianților care nu primesc/nu dau bonuri fiscale, după modelul Italiei. Potrivit Consiliului, instituirea unei astfel de măsuri ar trebui urmată de controale încrucișate și aplicarea de sancțiuni.

De asemenea, CNIPMMR propune folosirea unor abordări motivaționale, de tipul organizării unei loterii cu premii, la care să participe bonurile fiscale colectate de consumatori. Nu în ultimul rând, CNIPMMR consideră că este nevoie de realizarea unei evaluări sistematice și profesioniste a dimensiunii, structurii și cazurilor de evaziune în România, apelând la o societate de notorietate în domeniu.

În condițiile în care, una dintre cele mai importante măsuri în domeniul fiscalității a fost, în 2013, reducerea la 9% a TVA la pâine, Consiliul a efectuat o consultare privind efectul acestei decizii. Astfel, reprezentanții IMM-urilor afirmă că o asemenea măsură ar trebui extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod s-ar asigura un grad ridicat de protecție socială, în paralel cu stimularea producției, consumului și sectorului industriei agro-alimentare.

Pe de altă parte, un studiu realizat de CNIPMMR în acest an arată că jumătate dintre companiile românești doresc să se dezvolte însă întâmpină dificultăți pe de-o parte pe fondul scăderii cererii interne, al fiscalității excesive și al inflației și, pe de altă parte, din cauza controalelor excesive, concurenței neloiale, birocrației și corupției.

Anul 2013 a fost unul extrem de dificil pentru combinatul Oltchim, la finele lunii ianuarie intrând oficial în insolvență, după ce, timp de 40 de ani, a fost inima economiei județului Vâlcea. De la 10.000 de angajați, câți avea în perioada sa "de glorie", Oltchim a rămas, la sfârșitul anului acesta, cu aproximativ 2.300, iar de la cifrele de afaceri de sute de milioane de euro pe care le înregistra în perioada post-decembristă, a ajuns 11,3 milioane de euro, raportați în luna septembrie, în condițiile funcționării la 25% din capacitate.

Foto:AGERPRES ARHIVA / LIVIU POPESCU

Conform cifrelor avansate de fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, în aprilie, combinatul are datorii de 800 de milioane de euro.

Pe 25 ianuarie, Oltchim a cerut Tribunalului Vâlcea deschiderea procedurii de insolvență. Administratorul judiciar provizoriu nominalizat a fost consorțiul format din Rominsolv SPRL, companie reprezentată de Gheorghe Piperea, și BDO Business Restructuring RPRL, reprezentată prin Niculaie Bălan.

Ministerul Economiei și sindicatele din energie, chimie și petrochimie au încheiat un acord care să cuprindă un pachet de măsuri pentru asigurarea unei garanții privind continuarea activității Oltchim Râmnicu Vâlcea. Pe de altă parte, în cadrul unei întâlniri cu creditorii Oltchim, ministrul Vosganian a invocat posibilitatea asigurării de către aceștia de materii prime (în regim lohn) și lichidități pentru asigurarea funcționării în perioada următoare a companiei.

Varujan Vosganian declara, la sfârșitul lunii ianuarie, că Oltchim ar putea beneficia de un ajutor de salvgardare de 20 milioane euro de la bugetul de stat și alte 25 milioane euro drept garanție suverană pentru credite pe care ar putea să le dea băncile creditoare.

***Luna februarie a debutat cu ample proteste la Râmnicu Vâlcea și la Pitești. Un număr de 20 de salariați de la Combinatul Chimic Oltchim au intrat în greva foamei, după ce societatea a fost închisă din lipsă de materie primă.

În acest timp, Varujan Vosganian, și vicepreședintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, au discutat la Bruxelles, situația combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea despre intenția autorităților române de a acorda un ajutor întreprinderii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, a subliniat că principala problemă identificată este reprezentată de lipsa acțiunilor concrete în acest caz. A fost amintită și decizia din 6 martie 2012 a Comisiei, prin care a fost autorizată conversia datoriilor în acțiuni cu condiția privatizării ulterioare a societății, hotărâre care nu a fost pusă în practică de partea română. El a mai subliniat că aprobarea unui ajutor de stat se va putea face numai dacă se demonstrează respectarea principiului "prima și ultima dată".

***Președintele României Traian Băsescu a intervenit în luna februarie, acuzând guvernul de lipsa deciziei de a converti datoriile combinatului vâlcean în acțiuni.

"Oameni mințiți, în primul rând, de Guvern. Victor Ponta și ministrul Chițoiu îi anunțau, înainte de alegeri, că va dudui combinatul. Asta e deosebirea dintre mine și ei — eu am avut curajul să ies în fața românilor, să le spun cinstit că nu putem să le mai plătim salariile. Ei au păcălit, și-au luat voturile, acum combinatul este în insolvență. Asta este viața", a spus Băsescu, la B1 TV, întrebat cu privire la protestele angajaților Oltchim.

Potrivit președintelui, România s-a "zbătut" doi ani de zile pentru aprobarea de către Comisia Europeană a transformării unor creanțe de circa 200 de milioane de euro în acțiuni ale statului.

"Oltchim-ul are aprobare de la Bruxelles — 200 de milioane de euro, care erau datorii către statul român, pot fi transformate în acțiuni ale statului și se stinge datoria. Am avut multe discuții cu Petromul să nu taie Arpechim, să-l lase ca parte a unui viitor complex Arpechim — Oltchim. Înțeleg că există disponibilitatea Petrom-ului. De ce nu se convertesc datoriile de 200 de milioane în acțiuni, nu știu. E ceva cel puțin ciudat și cred că Guvernul ar trebui să intre puțin mai adânc în problema Oltchim", a completat președintele.

Imediat, PDL a anunțat că va depune o moțiune simplă privind subiectul Oltchim.

Plenul Parlamentului a dezbătut pe 3 martie moțiunea simplă "Guvernul Ponta — fabrică de șomeri" cu tema situației de la Oltchim

PDL cerea, prin acest document, asumarea răspunderii pentru situația combinatului Oltchim de către "cei doi miniștri incompetenți — Daniel Chițoiu, groparul Oltchim și Varujan Vosganian, ministrul fără nicio soluție", scuze publice din partea premierului Victor Ponta către salariații de la Oltchim "pentru minciunile și cinismul guvernului în relația cu Oltchim", prezentarea rapidă a planului de redresare/privatizare a combinatului, demararea unei ofensive externe pentru atragerea unor investitori serioși care să continue și să dezvolte activitatea Oltchim, care să creeze și să păstreze locurile de muncă în regiune.

Moțiunea a fost respinsă, primind 189 voturi împotrivă, 78 de voturi pentru și 18 abțineri.

***Tot în luna martie, Ministrul Economiei a prezentat raportul asupra cauzelor care au generat insolvența Oltchim

Avocatul Gheorghe Piperea, desemnat administrator judiciar, susținea că persoanele considerate vinovate pentru contractele ilegale ale Oltchim au fost identificate în Raportul privind cauzele care au dus la intrarea societății în insolvență, pentru acestea urmând să înceapă urmărirea penală.

"În raportul privind cauzele care au dus la insolvența Oltchim am identificat persoanele vinovate. Există cu siguranță și alte persoane care sunt vinovate și care nu pot fi identificate cu precizie. Primul este fostul director general, Constantin Roibu. De asemenea, sunt membrii conducerii executive Oltchim din perioada 2009 — 2012, adică fostul director adjunct Radu Olaru, director economic Vasile Măndica și director economic Veronica Preoteasa, directorul divizia petrochimică Daniel Mihăescu. Vinovați sunt toți membrii Consiliului de Administrație în funcție în 2009 — 2012. În șase luni, identificăm și alte persoane vinovate de insolvență. Vrem să precizăm că, potrivit Legii insolvenței, atunci când sunt mai multe persoane, răspunderea lor este solidară. Printr-un raport suplimentar vom identifica și alte persoane vinovate", a afirmat Gheorghe Piperea.

"Cauzele care cu condus la insolvența Oltchim sunt măsurile manageriale neadecvate, tranzacțiile comerciale controlate direct sau indirect de management, investițiile ineficiente care au decapitalizat substanțial societatea și remunerarea non-performanței", a afirmat, la rândul său, Bălan.

***Luna martie a însemnat, totodată, o nouă perioadă de proteste la Oltchim, salariații de la Oltchim Râmnicu-Vâlcea blocând în repetate rânduri DN64, Râmnicu Vâlcea — Slatina.

Acestora li s-au adăugat, la Pitești, zeci de angajați ai Diviziei Petrochimice Bradu, care aparține Oltchim.

***În luna aprilie, Gheorghe Piperea a anunțat primele disponibilizări. Circa 1.600 de salariați de la Olchim au rămas fără un loc de muncă, dintre care 1.055 au fost concediați, iar circa 500 au intrat în șomaj tehnic.

"În momentul de față, cei care vor să ne sprijine pentru salvarea societății, finanțatori și traderi, au pus, ca una dintre condițiile importante, disponibilizarea aceasta de personal. S-a ajuns la o cifră: 1.055 de salariați vor pleca, dintr-un total de 3.318, 485-495 vor rămâne în șomaj tehnic. Ceea ce înseamnă că, practic, putem vorbi despre concedieri cam la 1.600 de persoane. Acestea sunt cifre care au fost discutate inclusiv cu sindicatele", a explicat Piperea.

Gheorghe Piperea a subliniat că disponibilizarea și ștergerea creanțelor sunt măsuri presupuse de insolvență, dar a atras atenția că, în cazul falimentului, ar pleca acasă toți cei 3.318 salariați de la Oltchim, dar și mulți alții din industria orizontală.

Piperea a anunțat, de asemenea, Comitetul creditorilor Oltchim: AVAS, Electrica, BCR, BT și MFC Commodities

Administratorul judiciar al Oltchim a mai declarat că planul complet de restructurare și de reorganizare a societății Oltchim nu va fi gata mai devreme de septembrie—octombrie 2013, după soluționarea contestațiilor la tabelul de creanțe.

România a intrat pentru prima dată, după aproape 20 de ani, pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, înregistrând un plus de peste 3 milioane de euro după primele nouă luni ale anului, a declarat, marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Foto: AGERPRES FLUX / CRISTIAN NISTOR

"România nu a mai fost pe plus în comerțul cu produse agroalimentare din 1994, iar acum, la nouă luni, avem deja un excedent de 3,2 milioane de euro. Cred că vom încheia anul 2013 pe plus, ținând cont că datele actuale sunt doar pentru trei trimestre. Am reușit să obținem din exporturile de produse agroalimentare, până la finele lunii septembrie, aproape 3,51 de miliarde de euro", a spus Constantin.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în primele nouă luni din acest an, România a exportat peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în țările intra și extracomunitare, în creștere cu peste 36% față de aceeași perioadă din 2012. Sumele încasate din exporturile de produse agroalimentare pe piețele intra și extra comunitare au totalizat 3,509 miliarde euro, iar în perioada similară a anului trecut acestea au fost de numai 2,882 miliarde de euro.

Exporturile de cereale au devenit, în ultimii ani, tot mai profitabile pentru România, grâul, semințele de floarea-soarelui, porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piața externă. Numai în primele nouă luni ale acestui an, exporturile de cereale au reprezentat o pondere cumulată de peste 40% din totalul încasărilor la nouă luni.

Astfel, exporturile de grâu și meslin au totalizat 683,15 milioane euro pentru 3,24 milioane de tone, cele de porumb 355,23 milioane euro pentru 1,23 milioane tone, iar de semințe de floarea soarelui 327,87 milioane de euro pentru o cantitate de 732.310,7 tone. În topul exporturilor se mai află țigările de foi și trabucurile cu un total de 378,32 milioane de euro (24.028 tone), orzul cu 206,28 milioane de euro (1,048 milioane de tone), animalele vii, respectiv ovine și caprine cu 116,97 milioane de euro și cele din specia bovine cu 100,9 milioane de euro.

Pe de altă parte, în primele nouă luni din 2013, România a importat peste 4,2 milioane de tone de alimente și produse agroalimentare, o cantitate mai mică cu 5 procente față de aceeași perioadă a lui 2012. Valoarea produselor importate a fost sensibil mai scăzută decât cea încasată din exporturi, respectiv 3,506 miliarde euro, fiind însă mai mare cu aproximativ 3,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Compania Națională Aeroporturi București a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, venituri totale de 593 de milioane de lei, în creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului 2012, iar profitul brut s-a ridicat la 90 de milioane de lei, de aproape patru ori mai mare decât cel bugetat pentru întregul an 2013.

Foto: AGERPRES ARHIVA / GABRIEL PETRESCU (C)

Potrivit datelor companiei remise marți AGERPRES, veniturile totale ale CNAB pentru anul 2013 sunt estimate la 650 milioane de lei.

În ceea ce privește traficul de pasageri, compania a înregistrat, în noiembrie, un număr de 566.011 pasageri, în creștere cu 5,2% față de aceeași lună a anului trecut.

De asemenea, în perioada ianuarie — noiembrie 2013, pe cele două aeroporturi bucureștene — Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București-Băneasa Aurel Vlaicu — s-a înregistrat un trafic total de peste 7,081 milioane de pasageri și 88.805 de mișcări ale aeronavelor comerciale (aterizări și decolări).

Vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat în noiembrie un semnificativ avans în Europa (UE plus EFTA), iar cota de piață a constructorului autohton de automobile s-a majorat de la 2% la 2,6%, conform statisticilor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), publicate marți.

Foto: AGERPRES ARHIVA / IVAN RADEV

Înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au cifrat luna trecută la 25.002 unități, în creștere cu 30% față de noiembrie 2012 (19.238 unități), în timp ce aproape toți marii producători auto au înregistrat creșteri ale vânzărilor, de la 3,2% pentru Volkswagen Group și 6,2% pentru General Motors Group, la 8,9% pentru grupul Renault, 6,9% pentru Toyota Group și 30,9% pentru Mazda. În schimb, vânzările General Motors Group și Ford au scăzut cu 3,8%, și, respectiv, cu 2,9%.

În perioada ianuarie — noiembrie 2013, au fost înmatriculate, în total, 265.414 autoturisme Dacia în cele 29 de state europene, în creștere cu 20,6% față de perioada similară din 2012, când înmatriculările s-au situat la 220.043 unități.

Procurorii DNA Timișoara au descins marți dimineață la locuințele lui Adrian Chebuțiu, fost președinte al Uzinei Constructoare de Mașini Reșița, și Adrian Preda, fost director executiv al aceleiași uzine.

Foto: AGERPRES ARHIVA / PAULA NEAMTU

Potrivit anchetatorilor, cei doi sunt cercetați pentru săvârșirea mai multor fapte penale comise în perioada în care au administrat unitatea economică, respectiv evaziune fiscală, abuz în serviciu, spălare de bani și asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În 2003, pachetul majoritar de acțiuni al UCM Reșița fost preluat de un grup elvețian care a ajuns să dețină 96,3% din acțiuni. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al noului acționar majoritar, Adrian Chebuțiu ar fi început să fragmenteze UCM Reșița într-un grup de 12 firme. Cu toate că în momentul privatizării statul acorda o serie de facilități fiscale pentru a permite salvarea companiei, cei doi învinuiți au preferat să facă împrumuturi, ducând unitatea economică în colaps financiar în decembrie 2011.

În jur de 1,2 milioane de români efectuează cumpărături online, ceea ce reprezintă, în medie, 15% dintre utilizatorii de Internet, iar în această zonă piața din România începe să se alinieze cu alte țări mult mai dezvoltate.

Foto: AGERPRES ARHIVA / ALEX TUDOR

"Compania F64 estimează o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro pentru anul 2013, păstrând un trend ascendent cu o creștere de 12 procente în acest an. Afacerea F64 este în creștere, în special pentru că piața de e-commerce crește cu aproape 40 de procente în fiecare an. Rezultă de fapt că în medie, 15% dintre utilizatorii de Internet efectuează cumpărături online, mai exact, în jur de 1.2 milioane de români. În acest moment F64 are o cotă de piață de 43%, conform GFK, pentru categoria de aparate foto DSLR", se arată într-un comunicat al companiei.

În schimb, în acest an piața foto-video a înregistrat o scădere sau o transformare pentru că mulți amatori iau în considerare în procesul de achiziție telefoanele cu cameră foto performante. Numai în anul 2013 clienții F64 au generat 133 milioane fotografii, prin achiziționarea de carduri de memorie care au capacitatea să stocheze astfel de date.

Guvernul va acorda 50 de milioane de euro pentru construcția Arenei Multifuncționale București, a afirmat, luni, Victor Ponta, la semnarea protocolului privind realizarea Sălii Multifuncționale București, încheiat între Guvernul României și Primăria Capitalei.

Foto: AGERPRES ARHIVA / AGERPRES/FOTO

"Guvernul va sprijini financiar, în mod direct, construcția unei Săli multifuncționale de care Bucureștiul și de care România are nevoie. Nu avem așa ceva în România, nu putem organiza o mare competiție națională sau internațională și nu cred că mai exista capitale europene care să nu aibă o asemenea sală. (...)Vreau să sprijinim Primăria Generală, am predat terenul, studiul de fezabilitate, știu că au pornit procedurile și mi-aș dori în primăvara anului viitor, cel mai târziu, să semnați contractul.", a afirmat primul ministru.

Victor Ponta a adăugat că suma cu care Guvernul va contribui pentru acest proiect este de 50 de milioane de euro și a precizat că a semnat un protocol cu Primăria Generală pentru a evita situația creată la construcția Arenei Naționale unde sprijinul statului a fost "din vorbe și niciodată pe hârtie".

Datoria externă publică directă pe termen mediu și lung a României către instituțiile financiare internaționale a crescut în octombrie 2013 cu 708 milioane de euro, până la 14,474 miliarde de euro, de la 13,766 miliarde de euro în septembrie 2013, reiese din datele publicate luni de Banca Națională a României.

Foto: AGERPRES ARHIVA/LUCIAN TUDOSE

* Foștii depunători FNI care au dreptul să primească despăgubiri de la stat pot depune cererile de despăgubire pentru recuperarea sumelor investite la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), potrivit unui comunicat al instituției.

* Veniturile obținute de furnizorii de servicii de comunicații electronice care activează în România au însumat 14,83 miliarde de lei, în 2012, în creștere cu 0,2% față de anul anterior, informează, luni, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații /ANCOM/.

* Consiliul Concurenței a sancționat patru companii cu o amendă în valoare totală de 12,487 milioane de lei, respectiv circa 2,8 milioane de euro, pentru trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale.

* BRD Groupe Societe Generale a acordat, prin programul ''Prima Casă'', credite în valoare de 240 milioane lei, până la începutul lunii decembrie, ajungând la o cotă de piață de 33%, au anunțat, luni, reprezentanți ai băncii. Cele mai multe credite au fost contractate de clienți din București (30%), iar restul de 70% au fost acordate clienților din toate județele țării.

* Ministerul Comerțului din China (MOC) a anunțat luni că va atenua și mai mult controlul asupra investițiilor directe transfrontaliere în yuani, pentru a stimula investițiile, transmite Xinhua.

* Numărul conexiunilor de internet broadband la puncte fixe a ajuns la 3,8 milioane, în prima jumătate a acestui an, în creștere cu 6,7% față de nivelul semestrial din 2012, arată datele din Raportul de date statistice privind piața de comunicații electronice din România, publicat, luni, de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații /ANCOM/.

* Oficialii ruși au semnalat, luni, că sunt pe punctul de a semna mai multe acorduri cu Ucraina privind acordarea de împrumuturi și ieftinirea prețului gazelor naturale, în ideea de a-i ajuta pe oficialii de la Kiev să pună capăt haosului economic și a menține Ucraina pe orbita Rusiei, transmite Reuters.

* Exporturile de mobilă ale României au totalizat 1,080 miliarde euro, în opt luni din 2013, în creștere cu 14,9% față de aceeași perioadă din 2012, când au totalizat 940 milioane euro, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

* Ritmul de creștere a cererii mondiale de cărbune se va modera în următorii ani, pe măsură ce China va căuta surse de energie curată, SUA se vor îndrepta spre gaze mai ieftine, iar în Europa relansarea temporară a cererii de cărbune se va încheia, a estimat, luni, Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite AFP.

Foștii depunători FNI care au dreptul să primească despăgubiri de la stat pot depune cererile de despăgubire pentru recuperarea sumelor investite la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), potrivit unui comunicat al instituției.

Foto: AGERPRES ARHIVA/VLAD STAVRICA

Este vorba despre persoanele care care se regăsesc în anexele sentinței penale Nr.423/ 20.03.2007.

Documentația necesară întocmirii cererii de despăgubire este prezentată pe site-ul Autorității, la adresa de internet www.aaas.ro. În funcție de calitatea deținută de cel care solicită despăgubirile, cererile de plată vor fi însoțite de documente specifice.

În calitate de titular, solicitantul trebuie să depună o cerere tip și o declarație notarială care se găsesc pe site-ul AAAS, copie după actul de identitate și extras de cont original cu ștampila băncii emitente. În calitate de împuternicit, solicitantul trebuie să menționeze acest fapt în cererea tip, să prezinte, în plus față de actele necesare titularului, o procură sau împuternicire notarială, copie după actul său de identitate dar și după cel al titularului. În cazul în care solicitantul este succesor, trebuie să menționeze acest fapt în declarație tip și în cea notarială și să aducă, pe lângă actele solicitate în cazul titularului, certificatul de deces al titularului (copie simplă) și certificatul de moștenitor cu precizarea expresă a numărului de unități de fond și a valorii acestora în cadrul masei succesorale a bunurilor mobile (original sau copie legalizată).

În situația în care în titlurile executorii există erori materiale cu privire la numele, inițiala tatălui sau adresa de domiciliu a titularului, acesta va solicita instanței care a emis titlul executoriu (Tribunalul București — Secția a VI-a Civilă) o cerere de îndreptare/completare a erorii/erorilor materiale.

Azerii de la compania SOCAR au avut, luni, o întâlnire la sediul Ministerului Economiei privind preluarea combinatului Oltchim, după care s-au deplasat la Râmnicu Vâlcea pentru o vizită pe platforma chimică, a declarat, pentru AGERPRES, liderul sindicatului Victoria, Corneliu Cernev.

Foto: AGERPRES FLUX / GRIGORE POPESCU

"Azerii de la SOCAR s-au întâlnit deja cu ministrul Economiei, fiind interesați de preluarea Oltchim SPV. După discuțiile de la minister au venit aici, la Râmnicu Vâlcea, pentru a vizita platforma chimică. Nu poate decât să ne bucure acest interes de la companii serioase în privința perspectivelor de privatizare ale combinatului vâlcean", a afirmat Cernev.

Tot luni, liderul sindicatului Victoria, a declarat în exclusivitate pentru AGERPRES, că există o solicitare scrisă adresată Ministerului Economiei de companiile chineze interesate de preluarea Oltchim SPV, Baota Petrochemical Group, Hengchao Sun și Junlun Petroleum Co. Ltd privind amânarea termenului de privatizare, timp în care ar putea finanța o capitalizare a combinatului.

"Din câte am înțeles, vineri ar fi sosit pe adresa Ministerului Economiei o adresă, prin care companiile chineze au solicitat o amânare până în luna iunie a termenului de privatizare a Oltchim, perioadă în care are putea aloca suma de 20 de milioane de euro, bani pentru capitalizarea combinatului. Urmează ca azi să purtăm o discuție cu administratorii judiciari și să analizăm solicitarea părții chineze", a declarat pentru AGERPRES, liderul sindicatului Victoria, Corneliu Cernev.

SOCAR și-a manifestat încă din 2009 intențiile de a prelua Oltchim.

Pe 1 iulie, premierul Victor Ponta a declarat că societatea azeră a vrut, încă din 2009, să cumpere combinatul, însă reprezentanții companiei au fost 'tratați cu refuz'. 'Le-au primit (informațiile—n.r. ). Vicepreședintele Socar a fost extrem de diplomatic. Nu a vrut să spună care e problema. Socarul a venit în România să cumpere Oltchim și au fost tratați cu refuz, în 2009, dacă nu mă înșel. Între timp și-au cumpărat un fel de Oltchim, o societate similară în Turcia, și atunci singura soluție pe care o vom discuta când vin la București este integrarea producției din Turcia cu cea din România', a spus Ponta.

El mai afirma, dacă vânzarea s-ar fi făcut la acel moment, Oltchim ar fi putut fi pe profit. 'Să nu uităm însă că am ratat o șansă și nu e neapărat un reproș pentru fosta guvernare (...). Putea acum Oltchimul să fie demult pe profit, restructurat de o companie, Socarul, compania națională azeră, care tocmai a cumpărat în Grecia compania națională de gaze', a mai spus Ponta.

Ritmul de creștere a cererii mondiale de cărbune se va modera în următorii ani, pe măsură ce China va căuta surse de energie curată, SUA se vor îndrepta spre gaze mai ieftine, iar în Europa relansarea temporară a cererii de cărbune se va încheia, a estimat, luni, Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite AFP.

Foto: AGERPRES ARHIVA/SORIN BLADA

În raportul său anual cu privire la perspectivele pieței cărbunelui pe termen mediu, IEA estimează că cererea anuală de cărbune va înregistra un ritm mediu de creștere de 2,3% pe an până în 2018, mai puțin față de avansul de 2,6% preconizat în raportul de anul trecut și față de o creștere reală de 3,4% pe an înregistrată între 2007 și 2012.

'În pofida unui ritm de creștere ușor mai lent, cărbunele va ocupa o parte mai mare în creșterea cererii mondiale de energie primară decât petrolul și gazele naturale, continuând o tendință care se înregistrează de peste un deceniu', subliniază IEA. 'Fie că ne place sau nu, cărbunele va rămâne o sursă importantă de energie pentru o perioadă lungă de timp', a declarat directorul IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, consumul mondial de cărbune a fost estimat la 7,697 miliarde tone, cu 170 milioane tone (sau 2,3%) mai mult decât în 2011. Cu toate acestea, în China (cel mai mare consumator mondial) ritmul de creștere a consumului de cărbune s-a înjumătățit de la un avans de 9,4% în 2011 la o creștere de 4,7% în 2012. 'Deși China va fi responsabilă pentru aproximativ 60% din nouă cerere globală în următorii cinci ani, eforturile guvernului de a încuraja eficiența energetică și a diversifica producția de electricitate vor încetini ritmul de creștere a cererii globale', susține IEA.

De asemenea, în SUA consumul total de cărbune a scăzut cu 10,7% în 2012 comparativ cu 2011 pe fondul creșterii producției de gaze de șist și al scăderii prețului la gaze naturale. Potrivit IEA, noile norme de mediu din SUA 'vor limita construcția de noi centrale pe bază de cărbune și vor conduce la închiderea unor instalații mai vechi, în timp ce creșterea producției de gaze de șist va continua să încurajeze tendința de trecere de la cărbune la gaze'.