Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Dana Gîrbovan: Numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă

Dana Gîrbovan: Numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă

Dana Gîrbovan: Numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă
 

Numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă, ce a fost în mod nepermis ignorată sau minimalizată atât de Procurorul General, cât şi de foşti sau actuali membri CSM.

Problema dosarelor cu magistraţi a fost – voit sau nu – ignorată vreme de mulţi ani. Dacă nu erau discuţiile publice legate de înfiinţarea noii Secţii de investigare a infracţiunilor din justiţie, este puţin probabil ca aceste date halucinante, privind mii de dosare cu magistraţi în ultimii 3 ani, să ne fi fost cunoscute azi.

Pe data de 9 noiembrie 2017, vorbindu-se, în contextul modificărilor la legile justiţiei, despre înfiinţarea unei "Direcţii de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi", întrebat fiind despre subiect, Procurorul General, dl. Augustin Lazăr, a spus: "Ei bine, aşa ceva este absolut suprarealist, în condiţiile în care există o criminalitate nesemnificativă, adică există un număr de fapte total nesemnificativ pentru acest corp socio-profesional".

Domnia sa precizase, conform Digi24, că în 2017 "doar opt magistraţi au fost inculpaţi, iar în anii precedenţi numărul lor nu a trecut de 16".
(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/lazar-e-suprarealista-ideea-infiintarii-directiei-de-investigare-a-infractiunilor-comise-de-magistrati-825996)

Insistenţa doar pe câţi judecători şi procurori au fost inculpaţi sau trimişi în judecată a fost repetată şi de alţi purtători de mesaje similare, pentru a minimaliza problema presiunii puse de procurori pe judecători prin dosare penale ţinute deschise, de multe ori, cu anii.

Pe data de 30 iulie 2018 Inspecţia Judiciară a anunţat că va începe efectuarea unui control tematic la DNA, pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 30 iulie 2018, "privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea".
(https://www.facebook.com/inspectiajudiciara/posts/2051383568245714?__xts__[0]=68.ARBnrH-oDsPZvnC5th6FGrFvp-xP2dojIRY1xmXA4DcMU2mjHnMvc5ShDx2QjV09X3Kij2n_ezZS0Jk8BLwtlI4jFOD_7UW6Qf3UEy3eX1cFDYZ7sdzo9eQqhB06jciGy_DJYGghMGzc24_bgRAH_zXg9cDuqWwYg6Nu_cj1pLFtyLp8e_FDFA&__tn__=K-R)

Pe data de 24 august 2018 Inspecţia Judiciară a comunicat o primă statistică, din care rezulta, în urma verificării mai sus amintite, că:
"- în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori);
- La 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori."
(https://www.facebook.com/inspectiajudiciara/posts/2097184203665650?__xts__%5B0%5D=68.ARCrc3l_eqdCWoz-o59HgFCE-Faw1Oq33maBzWTIWjHebbbpOv80S-SUkTmwh4E7LUVbTjSJWVokeAEFcXWHA2WdV9nI55pwXNiR5BYAq_nvOAVmihFJW2hYpeuIkeWCeWvT-vrIth_Os3OaSz_L01H2N2pWFCC7fbYOvCtuxLbOmFVWNe0Erw&__tn__=K-R)

Pe data de 26 august 2018, Procurorul General, într-un interviu pentru RFI, s-a repezit să ne liniştească, susţinând ironic că problema ar fi doar "o manipulare pentru persoane care sunt de condiţie intelectuală foarte modestă, presupun".

"Se face caz şi se manipulează foarte mult o cifră care a fost cerută de Inspecţia Judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu mai multe mii de procurori şi judecători care pasămite ar fi avut dosare la DNA. Ei bine, o să vedeţi că în urma verificărilor pe care le-am făcut noi în Ministerul Public O SĂ VENIM CU O CIFRĂ MULT MAI MARE (s.a.) de judecători şi de procurori care pasămite au avut dosare în Ministerul Public. Ce sunt acestea, de fapt? Din păcate, în ultimii ani toţi inculpaţii şi-au însuşit foarte bine dreptul lor de a avea acces la justiţie", a spus Procurorul General, dl. Augustin Lazăr, în interviul pentru RFI.
(https://www.rfi.ro/justitie-105485-lazar-magistrati-anchetati-dna-manipulare)

Am evitat după primele date furnizate de Inspecţia Judiciară să fac aprecieri pe acest subiect, considerând că aceste date sunt prea puţine pentru a putea formula vreo concluzie, chiar şi provizorie. Am urmărit însă atentă luările de poziţie legate de subiect, în special pe cele emanând din interiorul profesiei, pentru a vedea poziţionările fiecăruia şi dacă într-adevăr problema se doreşte a fi abordată serios, pentru a se găsi în final soluţii la aceasta.

Datele furnizate de presă pe data de 10 septembrie 2018, privind mii de dosare cu magistraţi deschise şi aflate în lucru în perioada 2016 – mijlocul lui 2018, releva însă, prin ele însele, o realitate de o gravitate cu adevărat îngrijorătoare.
(https://www.stiripesurse.ro/date-halucinante-de-la-parchet-aproape-11-000-de-dosare-cu-magistrati-in-ultimii-trei-ani_1288137.html)

În 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de soluţionat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de către presă, 4.579 de dosare erau cu magistraţi (cifra include şi dosarele de la DNA). Aceasta înseamnă că dosarele cu magistraţi reprezintau un procent de 0,26% din totatul dosarelor de soluţionat de către Ministerul Public.

DNA, în schimb, în 2016 a avut în lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistraţi, ceea ce reprezintă un procent de 8,43%. Procentul de dosare cu magistraţi este, totuşi, extrem, extrem de mare.

În 2017, Ministerul Public avea de soluţionat un număr total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistraţi, ceea ce înseamnă că dosarele cu magistraţi reprezentau 0,23%.

DNA, în schimb, în 2017 a avut în lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistraţi, ceea ce reprezintă un procent de 7,71%. Procentul e tot mare.

Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifica numărul mare de dosare cu magistraţi pe motiv că cei nemulţumiţi de soluţiile din dosare fac plângeri penale împotriva judecătorilor sau procurorilor, argument în parte adevărat. Rămâne însă Inspecţiei Judiciare să verifice şi să stabilească de ce în cazul dosarelor DNA durata soluţionării unor astfel de plângeri este cu mult mai mare decât în cazul celorlalte parchete.

Aspectul cel mai îngrijorător, însă, este numărului de sesizări din oficiu ale DNA făcute în dosarele cu magistraţi, unde nu se mai poate da vina pe justiţiabilii care, ce să vezi, şi-au însuşit dreptul de acces la justiţie şi fac plângeri penale nefondate.

Astfel, în 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizări din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de presă, 84 au fost sesizări din oficiu privind magistraţi judecători sau procurori. Aceasta înseamnă un procent de 11,32%.

În 2017, din totalul de 612 sesizări din oficiu la DNA, 70 de sesizări au privit dosare cu magistraţi, ceea ce înseamnă un procent de 11,44%.

Procentul de peste 11% de sesizări din oficiu este unul foarte mare, ce depăşeşte zona problemelor punctuale şi intră în aceea a problemelor de sistem.

Sesizarea din oficiu este o chestiune serioasă şi nu reflectă nemulţumirile unor justiţiabili. Procentul foarte mare de sesizări din oficiu privindu-i pe magistraţi ar trebui să dea fiori reci oricărei persoane preocupate cu adevărat de starea justiţiei.

Această cifră trebuie verificată de Inspecţia Judiciară prin prisma soluţiilor pronunţate în final de către instanţă, pentru a vedea câte dosare în care DNA s-a sesizat din oficiu s-au finalizat prin condamnări.

Dacă adăugăm la aceste date informaţiile concrete apărute în spaţiul public sau confirmate oficial, precum acelea că procurori sau judecători ce au ocupat funcţii importante, cu rol decizional în sistemul judiciar, sau ce au avut în lucru dosare importante au fost cercetaţi vreme îndelungată (ani de zile) de către DNA, pentru ca în final dosarele să fie clasate sau instanţele să pronunţe soluţii de achitare (cazul Bălan, "lotul" Bârsan, cazul Procurorului General Niţu, judecătorii de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, Mariana Alexandru, Oana Schmidt Hăineală şi mulţi alţii), avem o imagine mai clară a dimensiunii problemei generate de această practică a DNA, ce a reprezentat în mod real o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

Înfiinţarea noii "Secţii de investigare a infracţiunilor din justiţie" nu este o soluţie uzuală, însă ea vine ca răspuns la o problemă pe care sistemul a ales să o ţină ascunsă sub preş. Aşa cum am mai spus, acesta este şi motivul pentru care nici unul dintre cei ce contestă Secţia nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Şi nu au venit pentru că asta ar fi însemnat să recunoască existenţa unor probleme grave, pe care au ales însă de ani de zile să le ascundă sau minimalizeze, aşa cum, de altfel, unii încearcă să o facă şi acum.

Dacă abuzurile şi erorile grave ale DNA nu ar fi fost ascunse ori acoperite, ci ar fi fost onest analizate şi rezolvate, nu am fi fost azi în situaţia de a vorbi despre această Secţie ca o soluţie pentru garantarea independenţei judecătorilor şi procurorilor. Este o lecţie pe care însă trebuie să o înveţe cu toţii, pentru a evita pe viitor vulnerabilităţi atât de grave.


Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)

2018-09-11 10:48:00
Vocea României
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!