Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Dana Gîrbovan: Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistrați?

Dana Gîrbovan: Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistrați?

Dana Gîrbovan: Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistrați?
 
După conferinţa de presă a conducerii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din data de 28.02.2019, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă datele prezentate publicului de conducerea SIIJ sunt exacte sau nu.

Procentul de 70% de dosare deschise din oficiu prezentat de SIIJ ar fi mult exagerat, procentul real al autosesizărilor fiind de aproximativ 2%, susţine Secţia pentru procurori a CSM. Unele dintre aceste autosesizări privesc soluţiile pronunţate de judecători.

Diferenţa de procente referitoare la dosarele deschise din oficiu este una majoră şi rămâne ca Inspecţia Judiciară să lămurească, în final, problema numărului de dosare privind magistraţii, inclusiv a celor deschise din oficiu şi a obiectului acestor dosare. Cine a prezentat date greşite va trebui să-şi asume eroarea de comunicare.

Este foarte bine că, în sfârşit, aceste date sunt făcute publice şi sunt verificate, pentru că ani de zile majoritatea judecătorilor nu au ştiut nici măcar de existenţa Serviciului pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA, cu atât mai puţin de numărul şi obiectul dosarelor existente acolo.

Problema de fond, însă, rămâne şi ea nu trebuie acoperită de disputa pe numere şi procente.

Fie că sunt zeci, fie că sunt sute de dosare deschise magistraţilor pentru soluţiile pronunţate, Inspecţia trebuie să verifice şi alte aspecte, de fond, extrem de importante.

1. Care a fost durata acestor dosare?

Dacă o plângere formulată de un justiţiabil conţinea strict critici sau nemulţumiri referitoare la soluţia pronunţată de un judecător, ea trebuia imediat clasată. Nu există nici o raţiune pentru păstrarea deschisă a dosarului pe perioade lungi de timp. Aceeaşi problemă se pune, cu atât mai mult, în cazul dosarelor deschise din oficiu.

2. Ce acte s-au făcut în respectivele dosare?

Este important de văzut ce acte s-au făcut în respectivele dosare şi dacă acestea conţin şi măsuri de supraveghere tehnică a magistraţilor. Dacă da, în câte şi în ce tip de dosare au fost dispuse astfel de măsuri de supraveghere tehnică, pentru ce perioadă de timp şi dacă magistraţii au fost încunoştinţaţi despre acestea, conform normelor din Codul de procedură penală.

3. Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistraţi?

Dacă un judecător sau procuror este cercetat penal pentru un accident de circulaţie, ancheta se face de către un procuror de la un parchet de pe lângă curtea de apel.

Dacă, însă, judecătorii sau procurorii erau acuzaţi de abuz în serviciu sau favorizarea infractorului/făptuitorului, competența aparţinea DNA, unde accedeau inclusiv procurori cu grad de judecătorie, cu minimă experienţă profesională şi de unde, apoi, anchetau judecători pentru soluţiile pe care le-au pronunţat.

Problema nu este teoretică, pentru că abuzul în serviciu sau favorizarea infractorului constă exact în "modul în care aceştia au soluţionat" o cauză, acest tip de exprimare apărând în mai multe ordonanţe ale DNA dispuse în dosare unde au fost cercetaţi judecători pentru soluţiile pronunţate.

Dacă procurorii, conform Constituţiei, sunt sub "control ierarhic" – soluţiile acestora fiind verificate pe legalitate şi temeinicie de către procurorul ierarhic superior –, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, soluţiile acestora putând fi atacate numai în căile prevăzute de lege.

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", spune art. 129 din Constituţie.

Astfel, asupra modului în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească se pronunţă ca regulă instanţele de judecată ierarhic superioare celor care au dat hotărârea pronunţată.

În practică, însă, s-a ajuns la situaţia absurdă în care procurori cu grad inferior judecătorilor cercetaţi au făcut analize cu privire la legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate de judecători.

Întrebarea pe care societatea, CSM-ul şi judecătorii trebuie să şi-o pună e următoarea: e acceptabil ca un procuror să verifice legalitatea şi temeinicia unei hotărâri judecătoreşti, în cadrul urmăririi penale deschise în acest scop?

Mai mult, e acceptabil ca un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, ajuns la DNA în urma unui interviu netransparent şi cu minimă experienţă profesională, să ancheteze judecători de curte de apel sau ICCJ pentru soluţiile pronunţate?


Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)
2019-03-03 09:41:00
Vocea României
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!