Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

O PERSONALITATE PE ZI: Poeta Elena Farago

O PERSONALITATE PE ZI: Poeta Elena Farago

O PERSONALITATE PE ZI: Poeta Elena Farago
 

Elena Farago s-a născut la Bârlad, la 29 martie 1878. A învăţat un timp în pensioanele "Varlaam" şi " Drouhet" din Bârlad (1884-1890). A fost directoare a Fundaţiei "Alexandru şi Aurelia Aman" din Craiova (1921-1954, azi Casa memorială "Elena Farago") şi inspectoare a azilurilor de copii.

A debutat, ca poetă, în ziarul "România muncitoare" cu poezia "Gândul trudiţilor" (1902), iar editorial, cu volumul "Versuri", apărut în 1906. A semnat de-a lungul timpului şi Ellen, Fatma, Elena Fotino, Ileana, Ileana-Fatma, Andaluza.

Elena Farago s-a aflat printre fondatorii revistei "Năzuinţa", în 1922, la Craiova.

A colaborat cu versuri şi proză la "Adevărul", "Epoca", "Ramuri", "Almanahul Societăţii Scriitorilor Români", "Dimineaţa copiilor", "Sâmănătorul", "Floarea darurilor", "Viaţa românească", "Zeflemeaua", "Luceafărul" ş.a.

A fost distinsă cu Premiul Academiei Române (1908, 1920), Premiul "Femina" (1925), Premiul Naţional pentru Poezie (1937).

După debutul în presa socialistă, a colaborat la mai toate publicaţiile sămănătoriste.

"Farago a scris de la început o poezie de factură tradiţională, vag contaminată de simbolism, îndatorată prozodic uneori lui Coşbuc, mai des lui St. O. losif, cu ale cărui 'cântece' are, de altfel, pronunţate afinităţi de timbru sufletesc, convergentă şi cu versul lui Panait Cerna prin înclinaţia spre reflecţie şi alegorizare, poezia ei nu e totuşi deloc 'sămănătoristă'; în orice caz, nu în ceea ce autoarea a reţinut pentru volumul ce o exprimă, 'Poezii' (1937)", notează "Dicţionarul general al literaturii române", 2005.

Cartea menţionată nu are în cuprinsul său nimic din figuraţia rurală cultivată de sămănătorişti şi nici un vers nu afişează simpatie sau antipatie pentru vreo categorie socială. Atitudinea afectivă e una larg umanitară, avându-i în vedere pe toţi nefericiţii, de la "săraci", "zdrenţăroşi" la orbii din orice nivel social, arată volumul citat.

A scris multe versuri pentru copii, de altfel, Elena Farago aduce poezia copilăriei în mai toate versurile ei, mai ales în cele inspirate de obiceiurile de Crăciun.

Între scrierile sale se află: "Versuri", Budapesta (1906), "Şoapte din umbră", Craiova (1908), "Din taina vechilor răspântii", Craiova (1913), "Şoaptele amurgului" (1920), "Bobocica", Craiova (1921), "Dar din dar", Craiova (1921), "Să fim buni", Craiova (1922), "Poezii alese", Bucureşti (1924), "Ziarul unui motan", Bucureşti (1924), "4 gâze năzdravane", Craiova (1944), "Pluguşorul jucăriilor", Craiova (1944), "Să nu minţi, să nu furi", Bucureşti 1944).

S-a stins din viaţă la 4 ianuarie 1954, la Bucureşti. (sursa: "Dicţionarul general al literaturii române", Ed. Univers Enciclopedic, 2005)

AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)

2019-01-04 11:00:00
AGERPRES
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!