Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

INTERVIU Mateescu (ANM): Prognozele meteo emise în România au un grad de realizare de peste 85%, uneori chiar de 100%

INTERVIU Mateescu (ANM): Prognozele meteo emise în România au un grad de realizare de peste 85%, uneori chiar de 100%

INTERVIU Mateescu (ANM): Prognozele meteo emise în România au un grad de realizare de peste 85%, uneori chiar de 100%
 

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în primele opt luni ale acestui an, 3.675 de mesaje de vreme severă imediată, dintre care 74 au fost de Cod Roşu, în condiţiile în care în anii anteriori au fost emise cel mult patru mesaje de acest tip, afirmă Elena Mateescu, directorul general al ANM, într-un interviu acordat AGERPRES.

Mateescu a făcut o analiză asupra evoluţiei vremii în 2019, a vorbit despre seceta care afectează semnificativ teritorii extinse ale ţării şi, implicit, culturile agricole, menţionând şi câteva previziuni pentru toamna acestui an. Directorul general al ANM a subliniat, totodată, că prognozele meteo emise în România au un grad de realizare de peste 85%, iar în unele cazuri chiar de 100%.

În opinia sa, anul 2019 va intra în mod sigur în seria celor mai călduroşi ani, nu numai la nivelul României, mai ales că lunile iunie şi iulie au stabilit deja recordul ca fiind cele mai călduroase la nivel mondial din ultimii 140 de ani.

AGERPRES: Anul 2019 a fost, până în prezent, un an al fenomenelor meteorologice extreme. Cum caracterizaţi primele nouă luni ale acestui an din punct de vedere climatologic şi la ce să ne aşteptăm în perioada următoare?
Elena Mateescu: Primele nouă luni au fost caracterizate de o alternanţă de perioade foarte călduroase, urmate de perioade mai reci, în care instabilitatea atmosferică a fost deosebit de accentuată, iar numărul de fenomene meteorologice extreme a fost unul semnificativ. Şi voi da câteva exemple în ceea ce priveşte statistica numărului de mesaje meteorologice de vreme severă imediată, acelea care se emit pentru fenomene periculoase cu anticipaţie de până la şase ore.

Ca o premieră, dacă putem să o considerăm în acest fel, în primăvara acestui an, mai precis în luna mai, ANM a emis pentru prima dată 10 mesaje de vreme severă imediată Cod Roşu, după care vara lui 2019 a adus în fiecare lună, de asemenea, un număr însemnat de mesaje meteorologice de Cod Roşu.

Menţionez şi luna iunie, cu 51 de avertizări de Cod Roşu dintr-un total de 1.160, luna iulie, cu 11 mesaje de Cod Roşu dintr-un total de 564 şi luna august cu 390 de mesaje, din care două de Cod Roşu. În luna mai, într-o lună de primăvară, din cele 524 de mesaje emise în total, 10 au fost de Cod Roşu, după cum vă spuneam.

De altfel, perioada ianuarie-august 2019 a însumat 3.675 de mesaje de vreme severă imediată, dintre care 74 de Cod Roşu, asta în condiţiile în care în anii anteriori, începând din 2014, au fost emise cel mult unu până la 4 mesaje de Cod Roşu de vreme severă imediată, fie într-un anotimp de iarnă, fie într-un anotimp de vară.

Această statistică nu face altceva decât să confirme creşterea frecvenţei şi a intensităţii fenomenelor meteorologice extreme, fie că vorbim de ploi cu caracter torenţial, însemnate cantitativ, care în câteva ore pot depăşi mediile climatologice lunare, fie că vorbim de intensificări maxime ale vântului cu aspect tornadic, fie că vorbim de căderi de grindină de dimensiuni medii şi mari.

Toată gama aceasta de fenomene meteorologice specifice sezonului cald s-a produs începând cu luna mai şi până în ultima lună a verii, practic prima jumătate a lunii august, după care s-a accentuat seceta pedologică şi s-a extins în aproape toată ţara. Vorbim deja de două luni consecutive, luna iulie şi luna august, dar şi de prima jumătate a lunii septembrie, în care cantitatea de precipitaţii s-a situat sub mediile climatologice lunare, în condiţiile în care regimul de temperatură a fost unul ridicat.

Pentru luna august vorbim de o abatere termică pozitivă faţă de normalul climatologic al unei luni august în ţara noastră, de 1,8 grade Celsius. Luna august din acest an a fost a patra lună cea mai călduroasă, începând din 1961 şi până în prezent, în condiţiile în care şi luna iunie, o lună de altfel ploioasă, a avut o abatere pozitivă de 2,5 grade faţă de normalul climatologic, luna iunie a acestui an fiind şi ea cea mai călduroasă din 1961 şi până în prezent.

Doar luna iulie a avut o abatere termică uşor sub norma climatologică, de -0,2 grade Celsius, ceea ce în ansamblu poate fi caracterizată ca o lună normală din punct de vedere termic, însă deficitul de precipitaţii a fost unul semnificativ.

 

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ţinând cont de toate aceste aspecte climatologice, cum apreciaţi că a fost anul agricol 2018/2019? Care sunt zonele cele mai afectate de secetă?
Elena Mateescu: Dacă e să luăm în considerare anul climatologic 2018-2019, putem să spunem că, din punct de vedere al regimului de precipitaţii, al distribuţiei acestora, atât de la o lună la alta, cât şi de la o regiune la alta, a fost unul deficitar. Toamna lui 2018 nu a fost foarte bogată în precipitaţii şi ne amintim că am înregistrat anul trecut patru luni consecutive cu cantităţi sub normele climatologice, începând din august. Au urmat septembrie, octombrie şi noiembrie... Am avut o iarnă în care luna februarie a adus cantităţi nesemnificative de precipitaţii, în condiţiile în care luna februarie în România este cea mai secetoasă lună a iernii, dar şi a anului, dar chiar şi luna martie, în debutul primăverii, am avut, de asemenea, cantităţi sub norme.

Putem să vorbim în acest an despre două luni excedentare, despre mai şi iunie, când au fost cantităţi abundente de precipitaţii şi o instabilitate atmosferică deosebit de accentuată în cea mai mare parte a ţării, însă ulterior lunile iulie şi august au evidenţiat un deficit de apă în sol, care nu a putut compensa, după lunile anterioare secetoase, deficitul mare acumulat anterior.

Chiar şi în condiţiile unor luni mai şi iunie foarte ploioase, în regiunea Dobrogei precipitaţiile au fost sub normele climatologice, ceea ce face ca, în prezent, regiunea Dobrogei să fie cea mai afectată din perspectiva regimului de precipitaţii şi evident de secetă pedologică extremă în această parte a ţării. Şi pentru Bărăgan, pentru sudul Olteniei, pentru vestul Banatului şi al Crişanei vorbim, de asemenea, de două luni şi jumătate în care regimul de precipitaţii nu a fost unul favorabil pentru agricultură. La acest moment, după aceste perioade lungi, deficitare în precipitaţii, vorbim despre un fenomen de secetă pedologică, în special puternică şi extremă pe areale extinse din Dobrogea, Bărăgan, jumătatea de sud a Moldovei, sudul Olteniei, vestul Banatului şi al Crişanei.

AGERPRES: Şi prima parte a lunii septembrie a păstrat cam aceleaşi caracteristici de vară....
Elena Mateescu: Da. Prima jumătate a primei luni din această toamnă are, de asemenea, un caracter pronunţat secetos şi, nu în ultimul rând, temperaturi foarte ridicate. Am avut zile de vară, la început de toamnă. Şi această tendinţă o observăm în ultimii ani în România, adică în luna septembrie să se înregistreze temperaturi maxime ce depăşesc 25 de grade Celsius, iar pragul de 25 de grade al temperaturii maxime reprezintă practic o zi de vară în ţara noastră. Dar am avut zile cu temperaturi care au depăşit în bună parte din ţară 31, 32, 33 de grade Celsius, asociate cu o insuficienţă a cantităţilor de precipitaţii. În aceste condiţii seceta pedologică s-a extins şi accentuat în cea mai mare a ţării.

AGERPRES: Cât de afectate sunt culturile agricole, şi mă refer în special la cele de toamnă?
Elena Mateescu: Perioada aceasta coincide de altfel cu campania pregătirii terenurilor pentru noul an agricol şi înfiinţarea culturilor de toamnă. Mă refer la rapiţă, orz, grâu de toamnă, în condiţiile în care seceta pedologică este instalată deja şi va continua să se menţină. Luând în considerare estimările pentru următoarele patru săptămâni, până în data de 16 octombrie, este posibil să vorbim de condiţii mai puţin prielnice în ceea ce priveşte pregătirea terenurilor pentru înfiinţarea culturilor la începutul noului an agricol.

Semnalul unor cantităţi cu tendinţă spre excedent apare începând din 7 octombrie, deci abia din a doua săptămână a lunii, aşa cum arată estimările pentru următoarele patru săptămâni realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie. Cu siguranţă, când vom actualiza aceste informaţii, vom vedea dacă rămânem în aceleaşi condiţii până la jumătatea lunii octombrie. Cert este faptul că, pentru următoarele două săptămâni, tendinţa menţinerii unui deficit de precipitaţii în aproape toată ţara, dar mai ales în regiunile extra carpatice, acolo unde, iată, vorbim de secetă pedologică puternică şi extremă, se pare că are probabilitatea cea mai mare de producere.

Chiar dacă în a doua parte a acestei săptămâni vorbim de un regim de temperatură în care în bună parte din ţară, mai ales în jumătatea nordică, valorile vor fi uşor sub normele climatologice, adică temperaturi maxime cuprinse între 10 până la 21 - 22 de grade Celsius, iar cele minime pentru depresiunile din estul Transilvaniei pot să coboare chiar uşor sub zero grade, nu putem spune că acest lucru poate să aibă un impact semnificativ asupra agriculturii, pentru că nu sunt valori deosebit de coborâte şi de lungă durată în mai multe zile consecutive.

De la sfârşitul acestei săptămâni, mercurul în termometre va mai creşte, astfel încât să vorbim de temperaturi apropiate de normalul climatologic, adică 21 până la 26 - 27 de grade, posibil în lunca Dunării chiar mai ridicate.

 


Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Care sunt prognozele pe care le aveţi în momentul de faţă pentru lunile de iarnă?
Elena Mateescu: Nu mai elaborăm aceste estimări sezoniere cu anticipaţie de unu până la trei luni tocmai din motivul gradului de realizare, pentru că intervalul de anticipaţie cu cât este mai mare cu atât şi gradul de realizare nu este unul care să aducă informaţii de calitate utilizatorilor. Astfel, începând de anul trecut, Administraţia Naţională de Meteorologie a elaborat un nou tip nou de produse, estimări săptămânale în ceea ce priveşte abaterile temperaturilor medii şi a cantităţilor medii de precipitaţii. Documentele le elaborăm în fiecare zi de vineri, săptămânal, şi le actualizăm în cursul săptămânii următoare, marţi. Prognozele pentru iarnă le vom avea cu siguranţă începând cu luna noiembrie, când vom cuprinde primele patru săptămâni, astfel încât aceste estimări să fie realiste.

AGERPRES: Totuşi, în această săptămână este vorba despre o răcire bruscă a vremii, cu peste 10 grade Celsius în aproape toate zonele ţării...
Elena Mateescu: Dacă este să luăm în considerare faptul că am avut în această perioadă valori în bună parte din ţară, dar mai ales în Lunca Dunării, de 32-33 de grade Celsius şi începând din a doua jumătate a săptămânii putem să vorbim de temperaturi de 21 - 20 grade, luăm în considerare că avem o diferenţă de 10 grade. Deficitul de precipitaţii rămâne, însă, în continuare elementul meteorologic caracteristic şi, cu siguranţă, acest lucru se va resimţi în continuare în ceea ce priveşte starea de aprovizionare cu apă a solului.

AGERPRES: Putem da vina pe schimbările climatice pentru toate aceste ciudăţenii ale vremii care au apărut anul acesta nu numai în România, ci şi în Europa şi în alte părţi ale lumii?
Elena Mateescu: Da, acestea sunt o certitudine, pentru că vorbim de schimbări observate, bazate pe măsurători la nivelul datelor meteorologice, atât în ceea ce priveşte temperaturile cât şi în ceea ce priveşte evoluţia cantităţilor de precipitaţii. Dacă este să vorbim de schimbările observate în evoluţia regimului de temperaturi, putem să cuantificăm faptul că media climatologică a temperaturii medii anuale a aerului la nivelul perioadei climatice de referinţă 1981 - 2010 a crescut cu 0,5 grade faţă de perioada climatică anterioară 1961 - 1990. Verile sunt mai călduroase cu un grad.

Începând din anul 2000, România înregistrează cei mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice. În 2018, chiar dacă nu am avut nicio atenţionare meteorologică de caniculă, a fost al treilea an cel mai călduros după 2012 şi 2007. Această tendinţă este evidentă. La nivel planetar lucrurile sunt similare, pentru că începând din 2000 şi până în prezent s-au înregistrat 18 cei mai călduroşi ani de când se fac măsurători meteorologice, din ultimii 140 de ani, iar anul 2019 a atras atenţia comunităţii ştiinţifice meteorologice. Am avut ianuarie, februarie, până la finele lunii iulie şi chiar şi august, luni pe un top în primele cinci luni cele mai călduroase, la nivel mondial. Lunile iunie şi iulie sunt cele mai călduroase din ultimii 140 de ani, iar luna august este pe locul doi.

Cred că ar trebuie să luăm în considerare tot ce s-a întâmplat anul acesta în Portugalia, în Spania, pe continentul european şi nu numai, unde, în contextul în care vorbim de temperaturi din ce în ce mai ridicate, asociate cu un deficit accentuat de precipitaţii, riscul de apariţie a incendiilor de pădure este unul semnificativ şi acest risc este din ce în ce mai mare, pentru că an de an remarcăm, pe baza măsurătorilor meteorologice, evidenta creştere a temperaturii medii.

În condiţiile în care avem mai multă energie în sistem şi clima este din ce în ce mai caldă, acest lucru nu face altceva decât să determine topirea gheţarilor, creşterea riscului de incendii de pădure, şi asta înseamnă că fiecare sector economic este influenţat în mai mare sau mai mică măsură de ceea ce înseamnă modul de manifestare, durată şi intensitate şi poate să afecteze întreaga planetă.

Nu întâmplător ţinta acordului de la Paris prin care s-a stabilit în 2015 limitarea creşterii temperaturii medii anuale la nivel mondial la 2 grade şi chiar la 1,5 grade. De ce? Prin însăşi angajamentul statelor semnatare de a găsi măsuri de adaptare a fiecărui sector economic, pentru a încerca să minimalizăm pe cât putem impactul fenomenelor meteorologice extreme

AGERPRES: În ce top aţi încadra anul 2019 din punct de vedere climatologic?
Elena Mateescu: Din opt luni şi jumătate avem în şase luni abateri termice lunare pozitive faţă de normele climatologice şi în cinci luni abateri negative ale cantităţilor lunare de precipitaţii faţă de normele climatologice.

Comparativ cu 2018, şi mă raportez la acest interval de nouă luni, am avut în şapte luni abateri termice pozitive şi în patru luni abateri negative în ceea ce priveşte regimul de precipitaţii. Păstrând proporţia şi nivelul de comparaţie putem spune că şi 2019 se va putea înscrie în seria celor mai călduroşi ani într-un top 10 cei mai călduroşi, dar vom vedea cum va evolua vremea în următoarele trei luni şi jumătate când vom putea face bilanţul anului 2019. Cu siguranţă dacă lucrurile vor evolua similar cu sfârşitul anului 2018 putem să încadrăm şi 2019 în seria celor mai călduroşi ani şi la nivelul Romaniei, dar şi unul oarecum atipic pentru agricultură, pentru că seceta pedologică de lungă durată a afectat bună parte din ţară, cel puţin perioada în care ne aflăm. Şi în 2018, similar, din august până în noiembrie s-au înregistrat patru luni consecutive cu abateri semnificative faţă de normele climatologice în ceea ce priveşte regimul de precipitaţii. Deja în acest an, din august şi în prima jumătate din septembrie, există această tendinţă. Vom vedea din luna octombrie cum se va realiza.

AGERPRES: Puteţi să ne spuneţi care sunt performanţele prognozelor emise de ANM?
Elena Mateescu: Vorbim despre un grad de realizare de peste 85% pe medie, dar a fost şi de 96% şi chiar sută la sută la avertizările meteorologice. Cred că acest lucru se vede prin ceea ce oferim, gama de produse cu care am venit, astfel încât informaţia să fie una completă. Chiar şi prin aceste estimări pe patru săptămâni putem să spunem că anticipările au fost cu un grad de realizare foarte bun. Acest grad de realizare reprezintă chiar indicatori de performanţă în baza cărora ANM îşi primeşte finanţarea prin Ministerul Mediului, prin Programul mondial de veghe meteorologică.

AGERPRES: Ce planuri de investiţii se află în prezent pe agenda ANM? Există suficiente resurse financiare pentru acestea?
Elena Mateescu: A fost aprobat prin POCA, prin Ministerul Mediului - de altfel fiind lider de proiect -, înfiinţarea unei Platforme naţionale pentru adaptarea la schimbările climatice. ANM va participa la realizarea acestui proiect, pentru că este important să venim cu date climatice pe ultima sută de ani în ceea ce priveşte schimbările observate în evoluţia condiţiilor de temperatură, cantităţi de precipitaţii, frecvenţa fenomenelor meteo extreme, dar şi a proiecţiilor şi scenariilor climatice viitoare. Practic, fiecare utilizator din domeniul agricultură, energie, transporturi, construcţii, asigurări va putea să găsească pe această platformă informaţii climatice şi produse climatice dedicate privind proiecţiile scenariilor climatice viitoare.

Ce este important legat de această platformă este că, pe lângă noile servicii care vor fi disponibile fiecare utilizator, la nivel de UAT (Unitate Administrativ Teritorială, n.r.) va avea o informaţie climatică, astfel încât să vadă ce s-a întâmplat în regiunea în care se găseşte în ultimii 100 de ani sau din 1961 şi până în prezent, dar şi ce ne aşteaptă în ceea ce priveşte perioada 2021 - 2050 sau sfârşitul secolului, între anii 2071 -2100. Este important să spunem că aceste informaţii vor fi actualizate la fiecare cinci ani, pentru că avem specialişti implicaţi în grupul interguvernamental pentru schimbări climatice, iar grupul face public raportul IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change n.r.), la fiecare 5 ani, iar acesta aduce date noi în ceea ce priveşte schimbările climatice.

Proiectul a fost aprobat şi urmează să se semneze contractul de finanţare. Are termen de finalizare 30 de luni, iar undeva în următorii doi ani platforma va fi operaţională. De asemenea, pe lângă crearea platformei, se va înfiinţa şi un Centru de monitorizare climatică tocmai pentru a aduce produse adaptate cerinţelor utilizatorilor şi, nu în ultimul rând, revizuirea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi a Planului naţional de acţiune privind adaptarea la schimbările climatice, Strategie adoptată prin HG în 2016. Luând în considerare Acordul de la Paris şi Agenda 2030 este important să includem în măsurile de adaptare ultimele reglementări la nivel internaţional, pentru că România are angajamente prin semnarea acordului de la Paris, din 2015.

AGERPRES: Criza actuală a forţei de muncă se reflectă şi la nivelul ANM? Mai sunt tineri care vor să îmbrăţişeze această meserie de meteorolog, climatolog?
Elena Mateescu: Din cei 1.200 de angajaţi ai ANM, un procent de peste 35% îl reprezintă tinerii. E un domeniu de nişă. Încercăm să-i atragem şi să rămână în cadrul Administraţiei. Avem o şcoală naţională de meteorologie care asigură pregătirea de bază şi ulterior pe module specifice, o pregătire avansată pentru a deveni viitorul meteorolog, capabil să emită o avertizare meteo. Nu în ultimul rând, încercăm să-i cooptăm în aceste proiecte europene pentru a fi şi stimulaţi din punct de vedere al venitului. Este important să îţi formezi viitorii specialişti, pentru că România chiar are nevoie de noi. Şi dumneavoastră şi noi, chiar dacă lucrăm aici, suntem interesaţi ce va fi în următoarele ore, ce va fi mâine dimineaţă, ce va fi în următoarele 10 zile. Până la urmă este o meserie frumoasă. Eu lucrez din anul 1990, mai am un pic şi fac 30 de ani şi nu mi-aş schimba cu nimic domeniul de activitate, chiar dacă acum vorbesc din această perspectivă, de director general. Iubesc ceea ce fac şi îmi iubesc meseria, contribui şi scriu foarte multe proiecte, pentru că trebuie să ne dezvoltăm şi trebuie să fim în pas cu Europa şi cu lumea internaţională în domeniul serviciilor meteorologice.

AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)

2019-09-19 12:00:33
AGERPRES
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!