Corespondentul AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Petru Luhan (PDL) a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că nu este un mare susținător al spălării rufelor în Parlamentul European și că nu a fost foarte mândru atunci când anumite probleme naționale au fost aduse spre dezbatere în atenția eurodeputaților sau a liderilor politici din alte țări UE.
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/SORIN LUPSA
El a apreciat că acei eurodeputați care au făcut acest lucru au urmărit un demers mai degrabă populist decât să facă bine României, cu excepția momentelor în care în țară se încălcau principiile statului de drept.
În ce orizont de timp crede Petru Luhan, care s-a aflat printre cei care au promovat conceptul în PE, că medicina personalizată va deveni o realitate în România și ce estimează autorul unui ghid al finanțărilor europene în precedenta perioadă de programare că trebuie să facă țara noastră pentru a nu rata din nou startul în absorbția fondurilor UE în cadrul financiar 2014-2020 sunt alte teme abordate în interviul acordat AGERPRES.
AGERPRES: Veți candida pentru un nou mandat de europarlamentar? Cu ce mesaj vă veți prezenta în fața alegătorilor?
Petru Luhan: Răspunsul este 'Da'. Vreau să continui proiectele începute la nivel european. Mesajele sunt clar definite deja, o dată 'Acces ușor la bani europeni', aceștia reprezentând singura șansă de dezvoltare a României, în condiții în care țara noastră se împrumută din afară pentru a plăti pensii și salarii.
Doi — 'Sănătate gratis pentru toți' și aici voi continua lupta împotriva cancerului, împotriva sclerozei multiple și, nu în ultimul rând, voi continua conceptul de medicină personalizată pentru un proces de însănătoșire mult mai eficient, bazat pe medicamente inovatoare, adică voi cere Guvernului în continuare să actualizeze lista de medicamente inovatoare. Trei — voi lupta pentru tineret, respectiv pentru a li se aloca bani în sensul facilitării mobilității tinerilor atât studenți, cât și absolvenți până la 35 de ani, în Uniunea Europeană, dar subvenționați inclusiv cu bani de la Comisia Europeană.
Și nu în ultimul rând, valorile culturale românești trebuie să devină cunoscute la nivel european pentru ca România să devină o atracție turistică în Uniunea Europeană și astfel să creștem posibilitatea de venituri a celor care lucrează în acest domeniu, pentru că țara noastră are într-adevăr potențial în acest domeniu.
AGERPRES: Câte locuri credeți că va obține PDL în următorul Parlament European?
Petru Luhan: Șapte sau opt. Eu cred că în momentul de față nu putem face o foarte clară previziune din acest punct de vedere pentru că mai sunt câțiva factori variabili, cum ar fi înființarea Partidului Mișcarea Populară și bineînțeles necunoscuta: dacă se va candida doar de la PDL sau se va face vreo alianță cu alte partide mai mici sau la fel de mari. Dar cred cu tot dinadinsul că în mai alegătorii de centru-dreapta vor susține PDL pentru marea familie a Partidului Popular European și Partidul Democrat Liberal va obține minimum șapte locuri de europarlamentari, dacă nu opt. Unii specialiști spun că în anumite condiții PDL poate obține chiar nouă locuri.
AGERPRES: Credeți că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? Va exista o ascensiune semnificativă a forțelor extremiste și populiste?
Petru Luhan: Din păcate vor exista schimbări în ceea ce privește structura viitorului Parlament European. Cred că atât Partidul Popular European, cât și alianța socialistă vor scădea, per general, în toată Uniunea Europeană. Nu foarte mult, dar vor scădea, dacă e să comparăm cu situația actuală. În schimb, vor câștiga extremiștii și de stânga, și de dreapta. Un fenomen extrem de periculos de altfel, din prisma existenței Uniunii Europene, pentru că extremiștii au ca principal scop distrugerea conceptului de Uniunea Europeană.
Se preconizează, conform ultimelor sondaje, că ei pot obține aproape 30% din locurile din Parlamentul European. Vă enumăr câteva partide deja renumite pentru doctrinele lor extremiste, din diverse țări: avem UKIP, cu Nigel Farage, din Marea Britanie, care are deja 20% în sondaje; mă refer la partidul doamnei Le Pen din Franța care are 21% la ultimele sondaje; nu mai puțin de 25% are partidul extremiștilor din Grecia, antieuropeni; 12% în Polonia; avem și în Austria 11-12% pentru partidul extremiștilor de dreapta.
Toți aceștia, dacă se mobilizează și obțin foarte multe voturi la aceste alegeri europarlamentare, sunt de fapt voturi clar exprimate împotriva conceptului de mare familie europeană. Un fenomen extrem de periculos, mai ales pentru România, care beneficiază de pe urma aderării la Uniunea Europeană.
AGERPRES: Care credeți că vor fi în țările UE marile teme de campanie pentru alegerile europene? Dar în România?
Petru Luhan: Două, mari și late. Unu — noi locuri de muncă, doi — acces mai facil la sănătate sau sisteme de sănătate mai calitative. Și apoi apar celelalte legate de apărarea drepturilor omului, liberă circulație, cele cu caracter economic și, nu în ultimul rând, piața internă. Sunt câteva teme extrem de importante.
În România aș mai adăuga, sau în țările din estul Uniunii Europene, tema fondurilor europene, respectiv dezvoltarea infrastucturii pe bază de bani europeni.
AGERPRES: Care considerați că sunt principalele dumneavoastră realizări în acest mandat și, în același timp, ce ați trece la capitolul nereușite?
Petru Luhan: În ceea ce privește proiectele mele pe care le-am început sau mi le-am propus la începutul mandatului în 2009, aș putea spune că am realizat mai mult decât mi-am putut imagina la început. Asta și datorită faptului că unele lucruri le-am învățat pe parcurs, acesta fiind primul meu mandat.
1. Sănătatea. Am înțeles că cea mai înaltă valoare a cetățeanului european este sănătatea. Poți să ai oricât de mulți bani în buzunar, dacă nu ai sănătate nu ai nimic. Am luptat pentru combaterea cancerului. În acest context aș putea spune că, și cu mica mea contribuție, am alocat mai mulți bani europeni pentru cercetare, dezvoltare, inovare în domeniul sănătății dar, în același timp, am și elaborat câteva programe la nivel european, care s-au folosit pentru găsirea unor soluții pentru cel puțin cinci feluri de cancer, parțial sau integral. Asta și la inițiativele mele, pentru că avem problema binecunoscută că nimeni nu se simte responsabil, însă avem nevoie de toți 'stake holderii' relevanți să-i punem la aceeași masă pentru a avea un concept eficient de care să beneficieze pacientul.
2. Sunt primul europarlamentar în istoria Parlamentului European, din 1979 până astăzi, care a reușit să treacă o declarație scrisă pe scleroză multiplă, prin care cerem acces la cunoștințe de bază, care există, din păcate, doar în șase țări din 28 în Uniunea Europeană, transferul de cunoștințe în domeniu de la un stat la altul pentru doctori și pentru asistente, alocarea de bani europeni în plus pentru cercetare-dezvoltare, pentru ca această boală să își găsească rezolvarea și, nu în ultimul rând, subvenționarea mai masivă de la nivel național, pentru că, în momentul de față, avem aproape în toate statele membre liste de așteptare. Și să nu uităm că tratamentul pentru această boală costă 1.200 de euro pe lună. Dacă o comparăm cu venitul mediu în România de 375-385 de euro pe lună, practic un cetățean din România, putem spune că este condamnat la moarte dacă nu intră pe lista celor subvenționați.
Și conceptul de medicină personalizată putem spune că este un start extrem de reușit. Ce înseamnă 'medicină personalizată'? Dacă astăzi ți se prescriu medicamente standard care îți pot afecta alte organe sau funcționalități biologice, medicina personalizată prevede ca după un test medical să ți se prescrie un medicament care ți se potrivește personal și nu ți-ar afecta celelalte boli care în mod individual te afectează, din păcate, în momentul cât ți se administrează acel tratament. Și pentru asta trebuie o dată să reformăm sistemul de tratament și doi, industria farma trebuie să aibă abilitatea de a se adapta, să producă în timp foarte scurt acele medicamente.
Al treilea domeniu cu realizări aș putea să îl numesc cel legat de simplificarea procedurilor pentru accesarea banilor europeni. Repet, România are nevoie de acești bani, respectiv cei 40 de miliarde de euro care i s-au alocat pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, și acești bani trebui să fie folosiți eficient și repede, pentru că altfel ne vom confrunta cu o rată de absorbție catastrofală, cum am făcut-o și în 2007-2013. Pentru asta m-am implicat în modificarea Regulamentului 1083, regulamentul general pentru alocarea fondurilor europene, în special pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.
O altă reușită o reprezintă promovarea valorilor culturale românești. Am avut un eveniment cu promovarea multiculturalității și a biodiversității din Bucovina, un eveniment la care așteptam 400 de invitați, însă am avut onoarea să participe peste 1.000 și în felul ăsta Bucovina a devenit un punct pe harta europeană, fie că vorbim de turism, fie că vorbim de loc de alimentare cu produse bio, care sunt foarte apreciate în special în Vest, Bavaria, Londra etc. Apoi l-am promovat pe Mihai Eminescu ca simbol național literar din România la nivel european. Aș putea spune că Eminescu s-a bucurat de mai mult lobby la nivelul Parlamentului European decât Shakespeare.
Am promovat vinurile tradiționale românești, care au impresionat, ceea ce pe mine personal mă bucură. Adică, aș putea spune că foarte mulți sunt acum mai interesați de vinurile din România decât erau înainte. Și, nu în ultimul rând, am organizat evenimente comune pentru promovarea turismului, comune cu alți europarlamentari din țară sau din alte țări.
Tot la capitolul realizări aș adăuga și lupta pentru drepturile artiștilor. Avem o situație fără precedent în Uniunea Europeană, pentru aceeași operă un artist din România ia pe an 2.700-3.000 de euro, în timp ce un artist din Germania sau din Marea Britanie ia 200.000-300.000 de euro. Fie că vorbim de o piesă muzicală, fie că vorbim de o piesă de teatru, fie că vorbim de film, fie că vorbim de regie sau de cărți scrise etc. avem nevoie de un standard comun la nivel european. Pentru asta am pledat și acum suntem în lucru la nivelul Comisiei Europene, în colaborare cu Parlamentul European.
Al doilea punct în ceea ce îi privește pe artiști se referă la acel drept intelectual, patentele care s-au simplificat, și cu contribuția mea. Până acum costa câteva zeci de mii de euro să-ți patentezi o piesă la nivel european, acum costă 680 de euro pentru oricine și acoperă toată Uniunea Europeană. Și cu mândrie spun că am avut o contribuție în acest sens.
În ceea ce privește nerealizările, ca să fiu complet în a da răspunsul, aș putea spune că aș fi putut extinde acea campanie de informare privind modul în care să se absoarbă bani europeni ceva mai mult în România. Am reușit doar în nouă județe din 41 și mi-aș fi dorit să reușesc în toate județele dacă era posibil. Eu am elaborat un ghid al finanțărilor europene pe care l-am împărțit la întâlnirile mele organizate cu mediul de afaceri și cu autoritățile publice locale și regionale din nouă județe în România. Au participat între 200 și 650 de oameni — experți, beneficiari de fonduri europene, eu am adus și experți de pe componenta implementare, adică de la ministerele din România și de la Comisia Europeană pentru a le explica detalii tehnice.
Și le-am împărțit Ghidul Finanțărilor Europene pe gratis. Mi-aș fi dorit ca acest lucru să-l fi putut transpune pe toate județele, însă sper cu tot dinadinsul că acum, când abia începe perioada de programare 2014-2020, după ce se va semnala Acordul de Parteneriat între România și Comisia Europeană, voi face din nou un ghid care va avea un efect mai mare, pentru că o dată — avem bani mai mulți, doi — suntem la începutul perioadei de programare. Să nu uităm că eu când am intrat în Parlamentul European eram deja de doi ani în Uniunea Europeană, nu am putut să elaborez un ghid de la început. Și trei pentru că am simplificat aceste proceduri de care vorbeam adineauri.
Deci, practic, dacă voi fi din nou europarlamentar, voi elabora din nou un ghid al finanțatorului european și voi continua această campanie cu mult drag, în mod eficient, împreună cu alți experți, pentru ca gradul de absorbție al României să crească.
AGERPRES: Ați fost unul dintre eurodeputații români care au promovat conceptul de 'medicină personalizată'. Cât credeți că va dura până când acesta se va transforma în realitate în România?
Petru Luhan: E greu de spus. Atunci când explic acest concept de medicină personalizată foarte mulți îl consideră un concept SF, ceva science-fiction despre care este frumos să vorbești, sună foarte bine, dar aproape inimaginabil în ceea ce privește implementarea lui. Părerea mea este că cineva, cândva, undeva, trebuie să înceapă. De fapt asta am făcut eu, împreună cu alți colegi din alte șase state membre.
Eu cred că în următorii cinci până la zece ani vom avea această reformă la nivel european, dar trebuie menționat și faptul că depindem și de alți factori. Când zic alți factori mă refer la, o dată — se va uni mai mult Uniunea Europeană în ceea ce privește politicile comune sau statele vor fi mai reticente și vor practica mai mult protecționism de aici în acolo. Vom reuși să avem în următorii cinci ani uniunea fiscală în Uniunea Europeană sau nu vom reuși?
Nu mai spun că, dacă vorbim de produsul final, respectiv Statele Unite ale Europei, atunci va trebui să avem acest concept de medicină personalizată mult mai repede în fiecare stat membru. De aceea sunt vreo trei-patru variabile pe care noi nu le putem influența de aici, de la nivelul Parlamentului European, sau cel puțin nu integral.
Dar, dacă totul merge bine, eu cred că, odată apărută uniunea fiscală, poate să se implementeze și această reformă, pentru că atunci putem avea registre comune pentru pacienți, putem avea un sistem de acreditare a medicilor la nivel european, pentru ca el să fie în stare să prescrie rețete care să fie valabile și într-un alt stat membru e logic ca el să fie verificat cu aceleași instrumente, indiferent că vine din Vaslui, Caraș-Severin, București sau Viena, Munchen. Dacă toate acestea merg bine, eu apreciez că în cinci, până la zece ani, vom avea un concept foarte eficient de combatere a bolilor în UE.
AGERPRES: Care credeți că sunt, în ordinea importanței, criteriile după care poate fi evaluată activitatea unui eurodeputat?
Petru Luhan: În primul rând eu m-aș ghida după criteriile care le-au folosit cei care mi-au acordat premiul 'Europarlamentarul Anului'. Eficiența activităților europarlamentarilor și impactul acestora asupra celor 503 milioane de europeni, respectiv 22 de milioane de români. Acesta ar trebui să fie primul criteriu. Doi, în mod clar, numărul activităților, pentru că efortul este mult mai mare al unui europarlamentar care face 20 de rapoarte, comparat cu unul care face doar două, de exemplu. Și trei — competențele.
Când spun competențe mă refer, o dată, la stăpânirea instrumentelor lingvistice, a cel puțin două. Două limbi străine sunt obligatorii, din care una să fie obligatoriu engleza, limba de circulație internațională, limbă în care au loc ședințele preparatorii pentru toate rapoartele care se dezbat în Parlamentul European. Altfel nu îți poți ajuta țara. Doi — cunoștințe aprofundate de legislație europeană și de proceduri la nivelul celor trei instituții. Trei — competențe de socializare la nivel european pentru că și PE funcționează după principiul generării unei majorități democratice. Dacă comunici bine cu oamenii, îți faci ușor prieteni, cu siguranță îți vei putea ajuta țara mai mult. Dacă ești dușmănos, nesociabil și nici nu stăpânești o limbă străină, cu siguranță nu-ți vei putea ajuta țara absolut deloc.
Și, nu în ultimul rând, gradul de acceptare de care se bucură sau nu se bucură un individ, europarlamentar sau nu, la nivel internațional. Și aș vrea să amintesc aici avantajul meu ca singur vorbitor de limbă germană din 33 de europarlamentari în momentul de față.
Acest lucru a reprezentat un mare avantaj în momente-cheie sau în unele momente critice pentru România în ceea ce privește dependența de legislativul european. Vorbind limba germană am fost pe jumătate de-al nemților și, că ne place sau nu ne place, nemții sunt majoritari în Parlamentul European și fac legea.
Ei sunt și ce care varsă cei mai mulți bani în casele Uniunii Europene din care noi ne alimentăm, adică 22,4% din întregul buget al Uniunii Europene, de 960 de miliarde. Așa că acest lucru trebuie să reprezinte un criteriu pentru ca țara noastră să aibă un cuvânt greu de spus și să și rostească acest cuvânt la nivel european în favoarea României. Acestea sunt cele patru-cinci criterii.
AGERPRES: Sunteți membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională în care s-a votat un pachet de reformă a politicii de coeziune. Acesta va pune accentul pe susținerea IMM-urilor, crearea de locuri de muncă pe termen lung, investiții în cercetare-inovare și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Plecând de la ceea ce a prezentat până acum România ca proiect de Acord de Parteneriat, credeți că țara noastră va fi capabilă să se adapteze acestei schimbări de orientare în alocarea fondurilor structurale?
Petru Luhan: Politica de coeziune are ca scop principal eliminarea discrepanțelor de dezvoltare între cele 271 de regiuni definite la nivelul celor 28 de state membre ale UE. În momentul de față avem o diferență de 13 ori între cea mai săracă și cea mai bogată regiune; cea mai bogată fiind Londra și suburbiile, cea mai săracă fiind regiunea de sud-est din Bulgaria, iar a doua cea mai săracă regiunea /de dezvoltare/ Nord-Est din România.
Pentru aceasta trebuie să focusăm pe anumite politici deja elaborate în baza unor analize de-a lungul anilor la nivelul Comisiei Europene. Bineînțeles că, în momentul de față, noi suntem de părere că investind în IMM-uri, stimulând competitivitatea, putem crea locuri de muncă. Creând locuri de muncă contribuția la stat crește, plățile în șomaj scad și bineînțeles consumul crește. Astfel vom da un impuls creșterii economice la nivel european.
Aceste lucruri, coroborate cu o politică de piață internă eficientă, pentru a nu dezavantaja pe absolut nimeni, pentru a face procedurile, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice, mai simple și mai ușoare, vă spun foarte clar că pot conduce la o eliminare a discrepanțelor într-un timp mai scurt.
Din păcate, România, Bulgaria și alte state asemănătoare mai au de investit foarte mult în infrastructură pentru ca investitorii străini vină spre țara noastră să creeze noi locuri de muncă și să genereze valoare economică adăugată. Foarte mulți europeni nu sunt atât de mult de acord ca banii lor, banii de la contribuabilii din vestul UE, să meargă în străzile sau canalizările din România și Bulgaria. Dar, până la urmă, au înțeles că fără accesibilitate economia nu se poate dezvolta.
Deci logistica este extrem de importantă în economie, de aceea au admis și faptul că e important să avem autostrăzi, căi ferate de înaltă viteză prin care să ne unim centrele economice importante și strategice din toată Uniunea Europeană, să le interconectăm între ele nu numai în România, ci să le interconectăm și cu alte centre economice din afara României, atât în UE, cât și în afara UE, noi fiind stat membru la granița UE, având nu mai puțin de 2.070 de km de graniță externă a UE.
De aceea cred eu că politica de coeziune este așezată bine acum, dezvoltarea regională poate continua în mod mai eficient decât a funcționat până acum și, mai mult decât atât, s-a pus accent pe cheltuirea mai eficientă a banului public, o monitorizare mai atentă, ba chiar și o stimulare prin introducerea unui sistem de sancționare atunci când nu se respectă aceste condiții elaborate și aprobate nu numai de Comisie și Parlament la nivel european, ci și de Consiliu, respectiv de guvern.
AGERPRES: Care este problema cea mai mare cu care v-ați confruntat în acest mandat de eurodeputat?
Petru Luhan: Cea mai mare problemă pe care aș menționa-o în legătură cu ceea ce mi-am propus eu ca obiectiv este faptul că, din păcate, în momentul de față, prin Tratat, sănătatea nu reprezintă o competență europeană în întregul ei. Spun în întregul ei pentru că anumite lucruri intră în competența Uniunii Europene, cum ar fi cele legate de comercializare, piață internă, cum ar fi cele legate de cercetare/dezvoltare, tehnologia din sănătate, cum ar fi cele legate chiar de acces la bani pentru programele comune, Sănătatea 2020 spre exemplu.
Dar, în același timp, din punct de vedere legislativ nu putem influența foarte mult la nivel național, ceea ce contează mai mult pentru pacientul din fiecare stat membru decât celelalte lucruri, care sunt la fel de importante bineînțeles. Ăsta a fost un grad mare de dificultate pentru mine.
Bineînțeles că aș mai menționa faptul că eu nu sunt un mare susținător al spălării rufelor în Parlamentul European. Rufele se spală acasă, în bucătăria internă. Nu am fost foarte mândru atunci când anumite probleme naționale s-au adus spre dezbatere în atenția colegilor europarlamentari sau a liderilor politici din alte țări ale UE. Iarăși, o chestie dificil de gestionat, de convins colegii să nu facă acest lucru, urmând de altfel un demers populist mai degrabă decât să aducă avantaje României. Excepție fac intervențiile în momentele în care se încălcau principiile statului de drept în România de către actuala guvernare când, aș putea spune că, pe ultima sută de metri, europenii au intervenit și au salvat România de la un derapaj fără precedent.
AGERPRES: Care credeți că ar trebui să fie prioritățile României în ceea ce privește accesarea de fonduri UE în următorii cinci ani, dată fiind arhitectura noului cadru financiar multianual și alocarea obținută de România?
Petru Luhan: Foarte bună întrebarea. Unu — În primul rând România ar trebui să-și definească două sau trei domenii în care vrea să investească preponderent pentru a deveni o forță la nivel european sau la nivel internațional. Acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii 24 de ani.
În al doilea rând ar trebui să găsim un mecanism de alocare a fondurilor europene mult mai eficient și nepolitizat. Exemplul Poloniei: 2007-2013 — 25% din banii europeni au plecat direct către voievodate, către regiuni. Adică guvernanții nici măcar nu știau și nu aveau nici un fel de influență asupra acelor bani. Acum, 2014-2020, până la 44% pleacă direct la regiuni. Ei sunt cei care cunosc cel mai bine necesitățile regiunii, care se confruntă cu problemele regiunii și din punct de vedere economic și din punct de vedere social și al infrastructurii, și, mai mult decât atât, ei sunt cei care știu cel mai bine cum să le rezolve. Și, nu în ultimul rând, sunt cei care au cel mai mare interes să le rezolve, fie că vorbim de factorul politic sau de cel administrativ sau, nu mai zic, de mediul de afaceri.
Deci aceste două lucruri trebuie coroborate și să se întâmple imediat. Astfel România va avea șanse să folosească bani europeni în mod eficient și principalul beneficiar va fi cetățeanul european din România.
AGERPRES: În momentul de față banii europeni alocați prin Programul Operațional Regional nu se duc direct la nivel regional?
Petru Luhan: Nu, din contră, și la POR, contractele, deși se evaluează și la nivel de organisme intermediare, tot ministrul dezvoltării regionale are ultima semnătură. Până acum aveam șapte programe mari și late, de fapt opt, dar unul era mic, pe administrație... Dar, atenție, acum vor să facă doar două, cel mult trei, ministere responsabile pentru cheltuirea banului public european, ceea ce înseamnă că ei centralizează și mai mult distribuirea banilor publici veniți de la Bruxelles. Este un fenomen periculos de altfel, un fenomen periculos pentru că cine nu va fi în grațiile ministrului fondurilor europene sau ministrului dezvoltării regionale sau, dacă se va agrea, și al celui al agriculturii, ca primar, ca beneficiar eligibil din mediul privat nu va obține fonduri.
Din păcate în România lucrurile încă funcționează în modul ăsta, chiar dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid, pentru că ei elaborează ghidul atât de subiectiv încât puterea să rămână tot la ei, să decidă cine primește și cine nu bani europeni. Acest lucru este contraproductiv și trebuie eliminat imediat. Dacă noi reușim să dăm banii direct în regiune și cetățenii vor fi mai relaxați, chiar și doctrinele politice vor fi mai susținute, pentru că atunci nu mai depinzi de pixul domnului ministru de la București și /nu mai/ migrezi de la un partid la altul deși ai primit încrederea pe o altă doctrină în mod majoritar, ar avea efecte nu numai sociale și economice, ci și din punct de vedere politic, dar mai ales în ceea ce privește absorbția mult mai rapidă a banilor europeni.
AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu)
