Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

UNJR condamnă prevederile din OUG 7/2019 și solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor

UNJR condamnă prevederile din OUG 7/2019 și solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor

UNJR condamnă prevederile din OUG 7/2019 și solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor
 

UNJR condamnă prevederile din OUG 7/2019 de modificare a legilor justiţiei care încalcă principiul separării carierelor
şi solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor

 

Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 ce aduce modificări legilor justiţiei, adoptată de Guvernul Dăncilă în data de 19.02.2019, intempestiv şi fără minime consultări, conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifică condiţiile de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de forma anterioară a statutului acestor două profesii.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte ca acestea să producă efecte negative iremediabile.

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

Un principiu de bază introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urma modificărilor la legile justiţiei, prevede:

“(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.“

Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost puternic susţinută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ca soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor.

Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituţie, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competentele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Or, prezenta ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, în primul rând, se modifică competența de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor.

2. Modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la ICCJ.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ICCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător.

După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dăncilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor.

Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înaltă instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experiența cerută de lege strict în această profesie.

Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări.

Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor.


Solicităm Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.



UNIUNEA NAȚIONALĂ A JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA

Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)

2019-02-21 07:20:00
Vocea României
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!