Cantitatea de deșeuri colectate de către persoanele fără adăpost nu sunt incluse în raportările României pentru Eurostat, dar se ia în considerare în îndeplinirea obligațiilor anuale de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje, a declarat pentru AGERPRES, Sorin Cristian Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje.
Foto: (c) Alex MICSIK/AGERPRES ARHIVA
'(...) Deșeurile colectate de către persoanele fără adăpost se iau în considerare în îndeplinirea obligațiilor anuale de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje (...). În schimb, acestea nu sunt incluse în raportările României către Eurostat privind reciclarea deșeului menajer. Datele pentru aceste statistici sunt realizate pe baza informațiilor trimise de autoritățile locale către autoritățile centrale de mediu, incluzând doar deșeurile ridicate de către operatorul de salubritate prin serviciul de colectare separată de la populație, realizat fie prin containerele colorate, fie prin saci speciali', a explicat Popescu.
Potrivit oficialului Eco-Rom Ambalaje, pentru ca România să atingă un grad de reciclare a deșeului municipal de 50% până în anul 2020, este foarte important ca totul să se deruleze etapizat.
'Pentru a atinge, în 6 ani, obiectivul de reciclare a 50% din deșeul menajer credem că este important, în primul rând, ca această țintă să fie etapizată. Practic, trebuie să ne asumăm anual obiective care să crească gradual până la atingerea procentului amintit. În același timp, experiența de 10 ani pe piața din România, dar și expertiza internațională în domeniu ne-au demonstrat că acest lucru trebuie să se întâmple concomitent cu existența unui serviciu exemplar de colectare a deșeurilor, cu obligații clare și măsuri coercitive (amenzi) aplicate pentru toți cei care nu respectă legislația aferentă sistemului de management al deșeurilor — similar fluxului deșeurilor de ambalaje', a menționat Sorin Cristian Popescu.
În prezent, România are obligații anuale de reciclare și valorificare pe fluxuri de deșeuri: ambalaje, DEEE-uri, baterii, uleiuri, anvelope etc. Obligațiile de reciclare pentru fluxul de ambalaje și deșeuri revin, în acest moment, industriei, prin producătorii și importatorii de bunuri ambalate, și autorităților locale.
Pe de altă parte, țara noastră nu are ținte anuale pentru deșeul municipal (deșeul generat în gospodării), principala obligație legislativă în acest sens fiind, pentru anul 2020, de reciclare a 50% din deșeul municipal.
Aportul financiar al industriei la sistemul de colectare separată este obligatoriu să fie gestionat de organizațiile de transfer de responsabilitate, astfel: minimum 6 lei/tona de ambalaj primar pentru infrastructură și 4 lei/tona de ambalaj primar pentru activitățile de comunicare.
În 2013, Eco-Rom Ambalaje a alocat de două ori mai mult, respectiv 12,44 lei/tona de ambalaj primar colectat separat pentru infrastructură și 8,47 lei pentru campaniile de informare și educare privind importanța sistemului.
Conform ultimului raport Eurostat 2011, România se află în continuare pe ultimele locuri la nivel european, cu un procentaj de doar 1% deșeuri reciclate din deșeurile municipale.
Totodată, un recent studiu privind analiza deșeului menajer în România, realizat de Eco-Rom Ambalaje în perioada septembrie 2012 — august 2013, arată că un român din mediul urban colectează separat 8,4 kilograme de deșeuri reciclabile (deșeuri de ambalaje din plastic-metal, hârtie-carton și sticlă — 4,9 kg/an, și alte deșeuri reciclabile din plastic-metal, hârtie-carton și sticlă — 3,5 kg/an) în containerele dedicate de 1,1 metri cubi, ceea ce înseamnă un procentaj de 2,4% deșeuri reciclate din totalul deșeurilor menajere generate (346 kg/an).
AGERPRES/(AS — editor: Daniel Badea)
