Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Documentare

Documentare

Este a 26-a zi a anului 2014.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA / SIMION MECHNO

 

Au mai rămas 339 de zile până la sfârșitul anului.

2014-01-26 09:58:36
Vezi Continuarea 

DOCUMENTAR: Trei ani de la începutul revoluției egiptene

Egiptul marchează la 25 ianuarie 2014 trei ani de la declanșarea revoltei urmată de demisia președintelui Hosni Mubarak și de o lungă perioadă de instabilitate politică.

 

Foto: (c) Wang Jianhua / XINHUA ARHIVA

 

În 25 ianuarie 2011, la Cairo și în alte orașe din Egipt au avut loc manifestații de amploare, care vizau reforme politice și sociale și aveau drept model revoltele din Tunisia soldate cu fuga președintelui Zine El Abidine Ben Ali. Manifestațiile au fost prefațate de critici vehemente împotriva președintelui Hosni Mubarak, postate pe internet, și de apeluri la proteste împotriva sărăciei și represiunii.

Următoarea perioadă a fost marcată de ample proteste împotriva președintelui Mubarak, organizate pe întreg cuprinsul țării, fiind însoțite de confruntări violente între protestatari și forțele de ordine.

După câteva zile de la debutul manifestărilor de protest, președintele egiptean Hosni Mubarak a cerut armatei să se alăture poliției, pentru asigurarea securității țării și a decretat restricții de circulație la nivel național. Violențele între poliție și manifestanți au continuat.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul egiptean a demisionat. Ahmad Shafiq, fostul ministru al aviației civile în guvernul demis, a fost desemnat să formeze noul cabinet.

La 1 februarie, peste un milion de egipteni au manifestat pentru a cere plecarea președintelui Mubarak. Șeful statului a anunțat că rămâne la putere, dar că nu va mai candida la alegerile prezidențiale programate pentru luna septembrie.

Mișcările de protest au continuat, fiind amplificate de confruntări între manifestanți pro și anti-Mubarak, în urma cărora armata a intervenit cu focuri de avertisment.

Piața Tahrir din centrul capitalei Cairo a fost ocupată de mii de manifestanți care cereau plecarea imediată a președintelui egiptean.

Pe fondul protestelor, Hosni Mubarak a anunțat inițial, într-un discurs adresat națiunii, că își deleagă puterile vicepreședintelui Omar Suleiman, dar nu părăsește funcția de președinte. La 11 februarie 2011, Omar Suleiman a declarat că președintele Hosni Mubarak a demisionat, cedând puterea armatei. Decizia a fost luată ''din cauza circumstanțelor dificile prin care trece țara'', a explicat el.

Comunitatea internațională a salutat unanim decizia lui Hosni Mubarak de a se retrage din funcția de președinte al Egiptului după trei decenii în fruntea acestui stat, cerând totodată o tranziție pașnică spre democrație.

După demisia lui Mubarak conducerea statului a fost preluată de Consiliul Suprem al Forțelor Armate (CSFA), organism ce reunea șefi militari, care ulterior a fost acuzat, în repetate rânduri, că aplică măsuri nedemocratice.

Primele alegeri legislative în Egipt, după demisia fostului președinte Hosni Mubarak, s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat în lunile noiembrie și decembrie de reprimarea violentă a manifestanților împotriva autorităților militare de la Cairo.

Scrutinul electoral început la 28 noiembrie 2011 și desfășurat în mai multe etape a fost marcat de victoria partidelor islamiste. Prima ședință a noii Adunări Naționale egiptene (camera inferioară a legislativului egiptean), în care cele mai multe locuri au fost obținute de Partidul Libertății și Justiției (PLJ), provenit din gruparea Frații Musulmani, a avut loc la 23 ianuarie 2012.

La împlinirea unui an de la revolta împotriva regimului Mubarak, în 25 ianuarie 2012, presa egipteană saluta manifestațiile masive care au avut loc la Cairo și în alte locuri din țară pentru a marca declanșarea revoltei ce a condus la demisia președintelui egiptean după trei decenii de putere.

Manifestanții au cerut plecarea imediată a șefilor armatei din fruntea statului, acuzând, în fapt, perpetuarea vechiului regim.

Disensiunile apărute între forțele politice și puterea militară erau motivate de acuzele aduse de liderii politici care apreciau că șefii structurilor armatei subminează reușitele revoluției. Mișcarea islamistă Frații Musulmani, majoritară în Parlament, avertiza puterea militară în legătură cu sprijinul constant acordat guvernului. Consiliul Suprem al Forțelor Armate a continuat însă să sprijine guvernul condus de Kamal al-Ganzouri, a cărui demisie era cerută insistent de Frații Musulmani.

2014-01-25 12:17:07
Vezi Continuarea 

DESTINAȚII DE WEEK-END: Sfârșit de săptămână în București (evenimente culturale)

Spectacolul "Femei" de balerinul și coregraful Gheorghe Iancu revine, după aproape cinci ani de absență, pe scena Operei Naționale București (ONB) în 25 și 31 ianuarie, de la ora 19,00. Primele două reprezentații o vor avea ca invitată pentru rolul principal Mașa pe prim-balerina Letizia Giuliani, rolul Amantul va fi interpretat de către balerinul Amilcar Moret.

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA 



Spectacolul oferit de Gheorghe Iancu, inspirat din creația lui Anton Pavlovici Cehov, are o coloană sonoră alcătuită din lucrări ale compozitorilor Serghei Rahmaninov, Dimitri Șostakovici, Igor Stravinski, Paul Hindemith și cântece ortodoxe rusești.

Gheorghe Iancu a studiat coregrafia la București cu Constantin Marinescu și Miriam Răducanu. După ce a părăsit țara și s-a stabilit în Italia, în 1986, a lucrat sub îndrumarea unor mari balerini ruși, Semionov de la Teatrul Balșoi și Omrihin de la Teatrul Mariinski. Gheorghe Iancu a devenit foarte repede star internațional, alături de partenera sa de scenă, prim-balerina Carla Fracci. Împreună au dansat pe cele mai importante scene din lume, la Teatro alla Scala din Milano, Royal Opera House din Londra, Teatr Bolshoi din Moscova, Opera din Berlin, Opera di Roma. Ca dansator, a colaborat cu cele mai mari balerine: Eva Evdokimova, Marcia Hydée, Monique Loudičres, Birgitte Keil, Lynn Charles și balerini ca Rudolf Nureev, Patrick Dupont, Paolo Bortoluzzi, Vladimir Vassiliev. În activitatea sa coregrafică Gheorghe Iancu a colaborat cu mari regizorii de teatru și de operă ai lumii, precum Georgio Strehler, Beppe Menegatti. Gheorghe Iancu a colaborat intens, de-a lungul anilor, cu regizorul și scenograful Pier Luigi Pizzi. A semnat coregrafia a numeroase spectacole: Macbeth (2007), Carmen (2008), Cleopatra (2008), pentru Arena di Verona și Festivalul de Operă Sferisterio de la Macerata.

S-a întors de câteva ori în România, unde a și montat, în calitate de coregraf, astfel, în 2002, a adus la Opera din București spectacolul 'Femei", pentru care a semnat coregrafia și regia. Spectacolul a fost prezentat în premieră la Festivalul Maggio Musicale Fiorentino (în anul 2002) și a fost premiat în același an cu distincția Danza & Danza.

O selecție specială de documentare din programul aniversar Astra Film Festival 2013 este prezentată începând de vineri, 23 ianuarie, până duminică, 26 ianuarie, la Noul Cinematograf Al Regizorului Român. În prima zi, de la ora 18,30, publicul va putea viziona filmele "O scurtă istorie Astra Film" și "Mathew's Laws" (regia Marc Schmidt), marele câștigător la AFF 2013. 

 

alternative text


Foto: ROMULUS BRUMA / AGERPRES ARHIVA

 

Sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 17,00, pe marele ecran ajung povești locale, precum "My German Children" (regia Tom Pauer) și "Dancing Alone" (regia Biene Pilavci) —premiul pentru cel mai bun film documentar din competiția internațională; dar și subiecte de interes global, "Google and the World Brain" (regia Ben Lewis), un film despre proiectele controversate desfășurate cu ușile închise de gigantul Google.

Duminică, 26 ianuarie, de la ora 15,00, vor fi proiectate "Blestemul gazelor de șist" (regia Lech Kowalski), unul dintre cele mai aclamate filme din 2013 care dezbate un subiect fierbinte de actualitate, "Cântece pentru un muzeu" (regia Eliza Zdru), "Speranțe la vânzare" (regia Cecilia Felmeri) și "Ion" (regia Olivier Magis).

Tot în acest Week-end vor fi proiectate, la Cinema Studio, filme de succes ale regretatului regizor Sergiu Nicolaescu, în cadrul evenimentului comemorativ "Sergiu. Ianuarie. În fiecare an", intrarea este liberă.

 

Programul proiecțiilor din filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde: vineri — ora 12,30 "Orient Express"; 15,00 "Coroana de foc"; sâmbătă — ora 12,30 "Capcana mercenarilor"; 15,00 "Nea Mărin miliardar"; 17,30 "Cu mâinile curate"; 20,00 "Osânda"; duminică — ora 10,00 "Dacii"; 12,30 "Ciuleandra"; 15,00 "Întâlnirea"; 17,30 "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" și de la ora 20,00 "Mihai Viteazul".

2014-01-25 10:26:15
Vezi Continuarea 

LA PAS PRIN BUCUREȘTI: Spitalul Clinic Colentina

La 25 ianuarie 2014 se împlinesc 150 de ani de când a fost dat în folosință Spitalul Colentina din București, construcția fiind inaugurată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia aniversării a cinci ani de la Unirea Principatelor Române.

 

Foto: www.spitalul-colentina.ro 



Construirea Spitalului Clinic Colentina a fost începută în anul 1858, de Epitropia Spitalului Sf. Pantelimon, când prințul Scarlat Ghica a hotărât ctitorirea așezământului medical denumit la acea vreme "Noul Pantelimon" pe un teren de 8,73 hectare, donat de domnitorul Grigore Ghica. Construirea noului spital a început după planul întocmit de arhitectul M. Hartl și aprobat de Scarlat Ghica, dar în iulie 1859 s-a dispus demolarea construcției, care nu întrunea calitățile tehnice. Lucrările au reînceput în anul 1862 (pentru un singur pavilion) și au fost finalizate la sfârșitul anului 1863. Spitalul a fost inaugurat în ianuarie 1864. "Noul Pantelimon" asigura bolnavilor servicii medicale și chirurgicale, având fiecare câte 50 de paturi și un serviciu de consultații gratuite. Pavilionului inițial i s-au mai adăugat două clădiri ce reprezentau locuințele personalului. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite alte pavilioane și clădiri speciale, printre care două pavilioane separate (a 20 de paturi fiecare) pentru boli contagioase, în 1886.

Profesorul Gheorghe Marinescu a fost numit, la 1 mai 1897, medic-șef în Spitalul Sf. Pantelimon. În 1919, clinica de boli nervoase a fost transferată de la Spitalul Sf. Pantelimon la Spitalul Colentina, sub conducerea prof. Dr. Gheorghe Marinescu. Tot aici s-a mutat prima secție de boli profesionale din țara noastră (1952), înființată, inițial, de prof. Dr. Dinischiotu, la Spitalul Bucur. O perioadă a existat un serviciu de boli venerice, care dispunea de laboratoare de specialitate și avea un total de 300 de paturi (condusă de dr. Aristotel Banciu), ulterior aici transferându-se clinica dermatologică de la Spitalul Colțea (1939).

În anul 1951, a fost înființat Serviciul Clinic de Ortopedie, cu 105 paturi, condus de dr. Dimitrie Pintilie, un excepțional inovator de aparatură, instrumentar, tehnici operatorii și un deosebit formator de cadre de specialitate. Înființarea Clinicii Medicale este legată de numele acad. prof. dr. N.Gh. Lupu, corifeul medicinii interne românești, creatorul primului Institut de Medicină Internă din țară.

În Spitalul Colentina și-au desfășurat activitatea primele femei medic din România: Hermina Walch Kamischi și Elena Manicatide Wehnert.

Alături de cei amintiți, o contribuție deosebită la științele medicale au avut și alte personalități ale Spitalului Colentina: profesorul A. Șuțu (1837-1919), dr. Florea Teodorescu (1842-1907), profesorul Alexandru Cosăcescu (1887-1951), profesorul Ion Iacobovici (1879-1959), dr. Ion Manulea (1873-1956).

Din 1995, în localul Clinicii de Dermatologie funcționează Secția Boli Parazitare, secție unică în București, cu activitate universitară. În urma demersurilor făcute de conducerea spitalului, din 15 decembrie 2001, a fost deschisă o Secție de Recuperare Medicală, cu 30 de paturi.

În prezent, Spitalul Clinic Colentina este o unitate sanitară de importanță națională, care adăpostește 9 clinici universitare (două clinici de Medicină Internă, două clinici de Chirurgie, Ortopedie, două clinici Dermatologie, patru clinici de Neurologie, Medicina Muncii). Din punct de vedere al capacității de diagnosticare, Spitalul Clinic Colentina are în incinta sa, printre altele, un puternic centru de imagistică medicală și un centru de analize de laborator pentru toți parametrii uzuali și analize speciale. 

2014-01-25 10:09:07
Vezi Continuarea 

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 ianuarie

 

Foto: (c) GEORGE ONEA / AGERPRES ARHIVA

 

Ortodoxe
Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului

Greco-catolice
Sf. aep. Grigore din Nazianz; ep. m. Bretanion din Tomis

Romano-catolice
Convertirea Sf. Paul, ap.; Sf. Bretanion, ep. de Tomis

Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Grigorie Teologul în 25 ianuarie.

Sfântul Grigorie Teologul a fost astfel numit pentru marea sa pricepere în formularea clară și fără echivoc a adevărurilor de credință, recunoscut ca atare la Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon, din anul 451.

S-a născut în apropierea Naziansului, o cetate din Capadocia, în jurul anului 330. Studiile le-a făcut în Cezareea Capadociei, unde l-a întâlnit pe Sfântul Vasile cel Mare, de care îl va lega o strânsă prietenie tot restul vieții. Și-a desăvârșit pregătirea intelectuală la școlile din Cezareea Palestinei, Alexandria și apoi la Atena, având parte de profesori de mare faimă.

După aproape nouă ani de studiu în cetatea "de aur" a grecilor, Grigorie s-a întors la Nazians (în anul 360), unde a primit botezul creștin.

Mare teolog, autor al celor cinci "Cuvântări Teologice", Sfântul Grigorie de Nazians avea o profundă gândire teologică și un talent oratoric deosebit, fapt ce l-a făcut un luptător împotriva ereziei ariene care producea tulburări în Biserică.

A fost hirotonit preot în anul 361. La insistențele Sfântului Vasile cel Mare a fost hirotonit episcop de Sasima, în 371, instalat în scaunul de episcop de Constantinopol la 27 noiembrie 380, la ceremonie fiind de față și împăratul Tedosie. Întronizarea a fost confirmată de Sinodul al II-lea Ecumenic, din anul 381, care a avut loc în capitala imperială, Sfântul Grigorie fiind chemat să prezideze lucrările adunării bisericești. Contestat însă de anumiți ierarhi, sosiți mai târziu la lucrări, Sfântul Grigorie a renunțat la această funcție clericală.

Ultimii ani de viață i-a petrecut în locurile natale, dedicându-se rugăciunii, studiului și scrisului. A murit în preajma anului 390.

2014-01-25 09:31:11
Vezi Continuarea 

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 ianuarie

Este a 25-a zi a anului 2014.


Foto: (c) AGERPRES ARHIVA / SIMION MECHNO

 

Au mai rămas 340 de zile până la sfârșitul anului.

2014-01-25 09:28:11
Vezi Continuarea 

DOCUMENTAR - Florin Piersic, actorul a cărui pasiune este viața

Când rostești numele lui Florin Piersic trebuie imediat să faci o pauză. Pentru că nu știi cum să cuprinzi în cuvinte tot ce înseamnă acest mare actor - talent, carismă, o carieră impresionantă, temperament, sensibilitate, putere, energie, drag de artă și de oameni.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA 



Nu-i place să i se spună ''maestre''. Preferă să i se spună simplu, Florin. Pentru că are sufletul tânăr, chiar dacă la 27 ianuarie împlinește 78 de ani. Crede că maeștri pot fi numiți Alexandru Finți — pe care îl consideră părintele său spiritual—, Grigore Vasiliu Birlic, George Calboreanu, Radu Beligan și lista sa poate continua cu multe nume mari.

Născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj, din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl — medic veterinar, originar din Corlata), Florin Piersic și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj-Napoca, unde a urmat Liceul de băieți nr.3 (în prezent, Colegiul Național ''Emil Racoviță'').

Când vorbește despre copilărie, spune că a fost un semn al destinului său faptul că a hotărât să vină pe lume în timp ce părinții săi erau la... cinematograf.

''Pe 26 ianuarie 1936, mama și tata erau la cinematograful Central (din Cluj-Napoca — n.r.). (...) Se uitau la un film. Seara. Era 'Tarzan', cu Johnny Weissmuller. Și în timpul proiecției, pe la 10.00 și jumate, mama i-a a spus lui taică-meu: 'Măi Ștefane, cred că nasc'. Asta în timp ce se uitau la film. Au dus-o la spital (...) și la ora 5.00 dimineața, fără zece, m-am născut eu. Dintr-un cinematograf am plecat să vin pe lume, ca să zic așa'', povestește, într-un interviu, actorul.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1957, iar spectacolul de absolvire a fost ''Peer Gynt'' de Henrik Ibsen.

În primii ani după absolvirea IATC
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES ARHIVA

''Dinu Cernescu a avut ideea de a mă distribui în 'Peer Gynt' — spectacolul meu de absolvire a Institutului, spectacol care a rămas un model pentru generațiile următoare'', spune Florin Piersic.

La doi ani după absolvire, a debutat pe scena Teatrului Național din București obținând rolul principal în ''Discipolul diavolului''. Au urmat ''Tragedia optimistă'', ''Oameni și șoareci'' sau ''Orfeu în Infern'', piese care au scos în evidență talentul și naturalețea actorului.

De-a lungul anilor a interpretat zeci de roluri pe scena Naționalului bucureștean, în piese ca ''Act venețian'', ''Zbor deasupra unui cuib de cuci'', ''Gaițele'', '' Idiotul'', ''Logodnicele aterizează la Paris'', "Cartea lui Ioviță". Căldura cu care a fost înconjurat de public l-a făcut întotdeauna fericit.

alternative text


Alături de Ilinca Tomoroveanu în piesa de teatru 'Moștenirea', la Teatrul Național
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA

''Fericirea mea este profesia mea, cea care mi-a dăruit afecțiunea publicului. 'Băile' mele de mulțime, fie că sunt pe o scenă de teatru sau pe un peron de gară, sunt în apele curate ale sincerității și afecțiunii reciproce. (...) Oamenii mă ajută să rămân tânăr. Mă încarc cu dragostea și iubirea oamenilor de pe stradă, care mă opresc, mă salută și vor să facă poze cu mine. Mă simt bine printre oameni și îmi iau energia de la ei'', mărturisește Florin Piersic.

Mărgelatu, rolul în care publicul îl percepe cel mai adesea

Celebritatea și popularitatea actorului a venit nu doar din rolurile de pe scenă, ci și din cele de pe marele sau micul ecran, el având o bogată activitate în cinematografie, unde a jucat în peste 55 de filme. Debutul în film s-a produs cu ''Ciulinii Bărăganului'', în 1957, interpretând rolul lui Tănase. Și-a evidențiat talentul în ''Neamul Șoimăreștilor'' (1965) regizat de Mircea Drăgan, apoi în filmul care l-a făcut foarte cunoscut — ''De-aș fi Harap Alb'' (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo.

Printre filmele în care marele actor a interpretat roluri cu diferite valențe — de la film de acțiune ori film istoric, la comedie sau film muzical — se numără ''Celebrul 702'' (1961), ''Răscoala'' (1965), ''Tunelul'' (1966), ''Șapte băieți și o ștrengăriță (1967), ''Columna'' (1968), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Aventuri la Marea Neagră'' (1972), ''Explozia'' (1973), ''Frații Jderi'' (1974), ''Un August în flăcări'' (1974), ''Ștefan cel Mare — Vaslui 1475 (1975), ''Elixirul tinereții'' (1975), ''Pintea (1976)'', ''Cuibul salamandrelor'' (1976), ''Eu, tu și... Ovidiu'' (1978), ''Regăsire'' (1977), ''O lebădă iarna'' (1983), ''Rămășagul'' (1985), ''În fiecare zi mi-e dor de tine'' (1988), ''Fix alert'' (2004), ''Eminescu versus Eminem'' (2005).

Rolurile sale celebre din filme rămân cele de haiduci — Anghel Șaptecai sau Grigore Pintea—, dar rolul cel mai cunoscut și îndrăgit, cu care aproape s-a confundat în conștiința publicului, este Mărgelatu din seria filmelor regizate de Doru Năstase și Gheorghe Vitanidis, în care făcea un cuplu greu de egalat cu personajul Buză, interpretat de bunul său prieten Szobi Cseh.

 

Chipul lui Mărgelatu cu pălăria trasă pe față, îmbrăcat în mantia lungă și neagră, ''echipat'' cu arma în care suflă după ce trage, dar și nelipsitele semințe de floarea-soarelui, alcătuiesc un tablou în care aproape oricine îl regăsește pe Florin Piersic.

 

Dacă ar fi să aleagă un rol care i-a fost cel mai drag, în cei peste 55 de ani de carieră, i-ar fi destul de greu.

''Îmi sunt dragi toate personajele pe care le-am interpretat, în film, în teatru, părticică din mine, jertfă provizorie și singurul mijloc de a-ți apropia veșnicia clipei. Oamenii îmbătrânesc odată cu peliculele de film și când te vezi mai tânăr cu 30-40 de ani știi să-ți acorzi locul și valoarea pe care le meriți.(...) Haiduc, oțelar, rege, aviator, ofițer, inginer, țăran, medic, muncitor, etc., etc., am fost de toate în măsura în care a trebuit să aleg din copac (la mine... piersicul) creanga înflorită!'', mărturisește Florin Piersic, într-un interviu.

2014-01-24 15:28:13
Vezi Continuarea 

GAMING: Consola PlayStation 4 se lansează în România

La 29 ianuarie 2014, Sony Computer Entertainment Europe lansează în România consola de jocuri PlayStation 4 (PS4). Simultan, vor fi lansate și anumite periferice pentru noua consolă, precum controller-ul wireless DualShock 4, stație de încărcare pentru aceasta, dar și un suport vertical pentru consola PS4.

 

Foto: ro.playstation.com

 

Noul sistem de home entertainment dezvoltat de producătorul japonez conține un procesor CPU x86-64 AMD Jaguar, cu opt nuclee; o placă video 1.84 TFLOPS, AMD Radeon next gen; memorie de 8 GB GDDR5 și un hard disk drive de 500 GB. Printre celelalte caracteristici tehnice ale consolei, amintim două porturi USB 3.0, o unitate de citire a discurilor Blu-Ray și o ieșire HDMI, de înaltă fidelitate video.

Noua manetă DualShock 4 include tehnologii precum senzorul six-axis, difuzoare încorporate și un touch pad, menite să ofere noi modalități de interacțiune cu jocurile din noua generație.

 

Jucătorii pot urmări informații legate de gameplay împărtășite de prieteni prin intermediul butonului ''share'' aflat pe manetă și pot vizualiza, în timp real, jocurile rulate de cunoscuți. Pe durata transmisiilor live, prietenii pot comenta direct pe streamul video, iar în cazul blocării la o secvență mai dificilă, își pot oferi health potions sau arme speciale când au cea mai mare nevoie de ele, direct în mijlocul jocului. Prin intermediul PS4, utilizatorii pot apela la prietenii lor pentru sesiuni de co-op sau ''cross-game chat''.

Interfața pentru componenta on-line a rămas PlayStation Network (PSN), care beneficiază însă de o grafică și funcționalitate sporite. Nu lipsește nici PlayStation Store, magazinul virtual al PSN, de unde utilizatorii vor putea descărca, printre altele, variantele digitale ale jocurilor. Utilizatorii de Facebook își pot asocia contul de pe rețeaua de socializare cu cel de pe PSN.

Opțional, PS4 poate fi echipată cu aparatul numit PlayStation Camera, alcătuit din două camere cu 1280x800 pixeli și un microfon, capabile de a detecta mișcarea și comenzile vocale.

PS4, care aparține celei de-a opta generații de console de jocuri video, beneficiază de o gamă variată de jocuri disponibilă din momentul lansării. Printre titlurile exclusive platformei se numără Killzone Shadow Fall, cel mai recent joc al francizei dezvoltate de Guerilla Games, precum și platformer-ul Knack, proiectul lui Mark Cerny, un influent dezvoltator din cadrul industriei.

 

În plus, studiourile Sony Computer Entertainment lucrează la dezvoltarea a peste 30 de titluri precum InFamous: Second Son, The Order: 1886, Siren, Hell Divers, Shadow of the Beast și Everybody's Gone to The Rapture. Dintre toate aceste jocuri, 20 vor fi disponibile încă din 2014.

Dintre cele peste 110 de titluri third party care pot fi jucate pe un sistem PS4, au apărut sau sunt în curs de lansare jocuri precum Destiny — produs de Bungie și publicat de Activision, Call of Duty: Ghosts și Skylanders Swap Force, de la Activision, Diablo III de la Blizzard Entertainment, Assassin's Creed IV Black Flag și Watch Dogs, produse și publicate de Ubisoft Entertainment, dar și Minecraft, dezvoltat de Mojang.

2014-01-24 14:10:35
Vezi Continuarea 

DOCUMENTAR: 155 de ani de la Unirea Principatelor Române

La 24 ianuarie 2014 se împlinesc 155 de ani de la Unirea Principatelor Române sau ''Unirea Mică''.


Foto: (c) AGERPRES ARHIVA /SORIN LUPSA 

Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în Piața Unirii din Iași

 

Unirea Principatelor era un deziderat formulat încă din timpul Revoluției de la 1848, când la Brașov, la 12/24 mai, se elabora programul-legământ: ''Prințipiile noastre pentru reformarea patriei'', ce cuprindea, într-o formulă sintetică, obiectivul fundamental românesc: ''Unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatârnat românesc''.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, la 24 ianuarie/8 februarie 1859, a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

Pe ordinea de zi a Congresului de Pace de la Paris din 1856, figura și chestiunea organizării Principatelor Române, dezbaterile care au avut loc în această privință consfințind caracterul internațional al problemei românești. Din cauza opoziției ireductibile a Austriei și Porții, Congresul de la Paris a hotărât însă ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci numai să se consulte dorința moldovenilor și a muntenilor în problema Unirii.

În acest context, în ambele Principate, conducătorii mișcări unioniste s-au organizat în câte o formațiune politică denumită ''partida națională''. După ce în Moldova și în Țara Românească s-au format Comitete ale Unirii, în primele luni ale anului 1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii, care a făcut o largă popularizare programului politic național: autonomia și neutralitatea Principatelor, unirea, prinț străin, guvern reprezentativ cu o singură adunare generală, în care interesele tuturor forțelor social-politice ale societății să fie reprezentate.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) și din Țara Românească (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au întrunit deputați boieri și țărani, câte unul de județ (ținut). Chemați să se pronunțe în problema unirii, participanții au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluții aproape identice votate (în Moldova la 7/19 oct. 1857, iar în Țara Românească la 8/20 oct. 1857), în care cereau: Unirea Principatelor într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinț străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moștenirea Tronului, moștenitorii urmând a fi crescuți în religia țării; adunarea obștească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare.

''Dorința cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care împlinită va face fericirea generațiilor viitoare este Unirea Principatelor într-un singur stat...'', spunea cu acest prilej Mihail Kogălniceanu.

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franța și Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, în 1858, Convenția de la Paris, care a reprezentat cadrul constituțional pentru organizarea celor două principate.

Conform prevederilor Convenției de la Paris, în zilele de 14, 16, 17 și 18 decembrie 1858, în Moldova, s-au desfășurat alegeri pentru Adunarea Electivă. La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrările Adunării Elective care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputați aleși.

Partida Națională avea o majoritate confortabilă în cadrul Adunării, dar, din nefericire, nu se pronunțase încă asupra numelui candidatului. Aripa conservatoare era divizată între cei doi candidați: Mihail Sturdza, fostul domn al Moldovei (1834-1849) și fiul acestuia, Grigore Sturdza.

După retragerea candidaturii lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu renunță și, în plus, în noaptea de 4 spre 5 ianuarie, în cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naționale, propune drept candidat unic al acestei grupări pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Fruntaș al luptei unioniste, Cuza se remarcase printr-o răsunătoare demisie din funcția de pârcălab de Corvului, în vara lui 1857, ca formă de protest față de abuzurile electorale ale caimacamului Nicolae Vogoride. La propunerea lui Anastase Panu, deputații se angajaseră să voteze candidatul care ar obține majoritatea. De aceea nu este întâmplător faptul că până și adepții celorlalți doi candidați l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ''drepturile și interesele patriei'' și să asigure ''binele și fericirea nației române''.

Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranțele care se puneau în noul domn: ''Prin înălțarea ta pre tronul lui Ștefan cel Mare, s-a reînălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru a vroit să împlinească o veche datorie către familia ta, a vroit să răsplătească sângele strămoșilor săi vărsat pentru libertățile publice. Alegându-te pe tine domn în țara noastră, am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țara dorește: la legi nouă om nou. O, Doamne! Mare și frumoasă îți este misia...Fii dar omul epohei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi. Nu uita că, dacă cincizeci de deputați te-am ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni!...Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii domn cetățean; urechea ta să fie pururi deschisă la adevăr, și închisă la minciună și lingușire''.

Alegerea lui Cuza a fost primită cu o bucurie fără margini. Vasile Alecsandri nota: ''A-ți spune entuziasmul pe care l-a produs această alegere este un lucru cu neputință...timp de trei zile populația din Iași s-a dedat la adevărate nebunii''.

2014-01-24 10:50:14
Vezi Continuarea 

O INVENȚIE PE ZI: Pieptenele

De-a lungul timpului, au fost confecționate milioane și milioane de podoabe pentru păr. Multe dintre ele pot fi văzute astăzi în muzee.

 

Foto: Captur[ You Tube 


Pieptenele este un obiect universal de toaletă, confecționat din os, din metal sau din materiale plastice, cu dinți mărunți, care servește la pieptănat părul sau pe care femeile îl poartă în păr ca podoabă și pe care îl putem găsi în toate colțurile lumii, sub diferite forme, stiluri și din diverse materiale.

Primii piepteni erau făcuți din oase, fildeș și lemn. De asemenea, se foloseau argintul, alama sau cositorul. Cu timpul, materialele preferate pentru confecționarea pieptenilor erau carapacea de broaște țestoase și coarnele de animal. Aceste materiale erau cât se poate de uzuale în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Un mare avantaj îl constituia faptul că atât carapacea, cât și coarnele erau ușor de modelat dacă erau expuse la o sursă de căldură. Imediat ce se răceau se întăreau și își păstrau noua formă. Deseori materialul ales era cel specific zonei în care era prelucrat. Un exemplu mai puțin plăcut este cel al pescărușilor chinezești. Pasărea avea un penaj de un colorit deosebit, fapt ce aducea un plus de frumusețe și de unicitate pieptenelui astfel confecționat. Cu toate că pescărușii erau pe cale de dispariție, au continuat să fie sacrificați în acest scop.

Pieptenele african poate fi identificat imediat după aspect și după material. Mai mult decât atât, se poate preciza cu exactitate zona din care acesta provine, după tipul de lemn folosit în zona respectivă.

2014-01-24 08:50:33
Vezi Continuarea 

SĂRBĂTORI RELIGIOASE 24 ianuarie

Ortodoxe Sf. Cuv. Xenia; Sf. Ier. Filon, episcopul Carpasiei.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA / MARIOARA PAULESCU

 

Greco-catolice
Cuv. Xenia; (Sf. ep. Francisc de Sales)

Romano-catolice
Sf. Francisc de Sales, ep. înv.

Biserica Ortodoxă o pomenește pe Cuvioasa Xenia în 24 ianuarie.

2014-01-24 07:33:04
Vezi Continuarea 

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 ianuarie

Este a 24-a zi a anului 2014.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA / SIMION MECHNO

 

Au mai rămas 341 de zile până la sfârșitul anului.

Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 17 h 14 m.

Luna răsare la 00 h 45 m și apune la 11 h 23 m.

2014-01-24 07:32:44
Vezi Continuarea