Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Alba: Pedepse mai mici, în apel, pentru unii dintre inculpații din dosarul "Aurul Dacic"

Alba: Pedepse mai mici, în apel, pentru unii dintre inculpații din dosarul "Aurul Dacic"

 

Unele dintre cele 13 persoane judecate pentru că ar fi efectuat săpături ilegale în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, unde ar fi descoperit și traficat ilegal, printre altele, și 15 brățări dacice de aur, au primit la Curtea de Apel Alba Iulia o condamnare mai mică decât la instanța de fond, respectiv Tribunalul Hunedoara.

 

Foto: AGERPRES ARHIVA / LUCIAN TUDOSE

 

Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat miercuri seară în dosarul "Aurul Dacic", proces care a debutat la instanța din Alba în primăvara lui 2010, alți peste patru ani judecându-se pe fond la Tribunalul Hunedoara.

Instanța din Alba a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, inculpați și partea civilă, respectiv Ministerul Culturii.

Decizia instanței nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de zece zile de la pronunțare cu cei prezenți și de la comunicare cu celelalte părți, competența soluționării acestuia revenind Înaltei Curți de Casație și Justiție, a menționat purtătorul de cuvânt, Cosmin Muntean.

Pentru Iulian Ceia, care primise la Tribunalul Hunedoara cea mai mare condamnare dintre inculpații din acest dosar, respectiv 12 ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ca acesta să execute 7 ani de închisoare. El a fost achitat de săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și de instigare la efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecții și săpături ilegale în situri arheologice. Magistrații au decis și încetarea procesului penal pornit împotriva lui Ceia în privința săvârșirii infracțiunilor de șantaj împotriva a trei părți vătămate, în două dintre cazuri constatând împlinit termenul de prescripție. Totodată, instanța a decis schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu cu consecința pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural național, în infracțiunea de tăinuire cu consecința pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural național.

Cu privire la inculpatul Ciprian State Hidișan, condamnat la Deva la 11 ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus ca acesta să execute 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Pentru șase dintre inculpați, Curtea de Apel Alba Iulia a menținut condamnarea la pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Cu privire la alți doi inculpați, instanța a menținut condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare stabilită de către Tribunalul Hunedoara.

În ceea ce o privește pe singura femeie inculpată în acest dosar, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus condamnarea la pedeapsa redusă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, după ce la instanța de fond a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Un inculpat a fost achitat de Tribunalul Hunedoara, iar pentru un altul s-a stopat procesul penal ca urmare a decesului.

Pe latura civilă, instanța a decis să-i oblige pe patru dintre inculpați să restituie Ministerului Culturii în natură bunurile sustrase sau să plătească acestuia, în solidar, contravaloarea a peste 1,1 milioane de euro în lei la data plății. Alți patru inculpați trebuie să restituie părții civile bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea a peste 446.000 de euro, în lei la data plății, iar Ceia a încă peste 223.000 de euro.

Inculpații au fost acuzați de săvârșirea mai multor fapte penale, între care se numără cele de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice, cu consecințe de pierdere a acestora pentru patrimoniul cultural național, și efectuarea de săpături neautorizate în situri arheologice.

Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în acest proces cu suma de 6,6 milioane de euro, care ar reprezenta prejudiciul creat statului român prin acțiunile desfășurate de inculpați.

Primele arestări în dosarul "Aurul dacic" au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în același an au fost trimise în judecată cele 13 persoane.


Până în prezent, statul român a reușit să recupereze 13 din cele 15 brățări, care se află acum în custodia Muzeului Național de Istorie a României.

Inițial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit și traficat pe piața neagră internațională, constituit din 15 brățări spiralice de aur, pe care braconierii le-au sustras din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Ulterior, pe măsură ce statul român a reușit să identifice și să recupereze 13 brățări dacice, experții au ajuns la concluzia că există cel puțin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24. AGERPRES (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Ștefan Gabrea)

2013-12-19 09:55:34
AGERPRES
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!