Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Cultură-Educaţie

Cultură-Educaţie

Muzeul Aurului din Brad (județul Hunedoara), singurul din Europa și unul dintre cele trei existente în toată lumea, cuprinde 1.300 de exponate din aur nativ, peste 1.000 de eșantioane minerale și cele mai valoroase 18 kilograme de aur din lume. ''Dansatoarea de Flamenco'', ''Harta României'' sau ''Șopârlele de aur'' sunt doar câteva dintre exponatele de mare valoare care pot fi admirate aici. O singură ''șopârlă'', de exemplu, a fost evaluată la 3 milioane de dolari.

Fotografii: (c) SORIN BLADA / AGERPRES ARHIVA

alternative text

Toate piesele de aur au fost scoase la lumină de mineri exact în formele pe care le putem vedea în prezent la muzeu și au primit astfel de denumiri în funcție de formele lor. Între eșantioanele cu aur se găsesc piese unice, formate prin procese naturale, unele fiind asemuite cu forme de animale, flori sau obiecte. O piesă de o raritate deosebită este ''Dodecaedrul de aur'' pe care se observă cu ușurință forma cu 12 fețe ale unui cristal plasat la partea terminală a altor cristale alungite.

Simbol al orașului Brad și punct de atracție deosebit pentru cei care călătoresc prin Munții Apuseni, muzeul adună în vitrinele sale aurul scos din adâncuri, prin munca miilor de mineri care au trudit în zăcământul de la Mina Barza, vreme de sute de ani. Specialiștii afirmă că există date conform cărora de la Mina Barza a fost produsă circa un procent din cantitatea de aur existentă în lume. Mina a fost închisă în anul 2006.

Prima atestare a Muzeului Aurului apare într-un document din anul 1912, notă care poartă semnătura unui vizitator. Muzeul deține eșantioane recoltate de geologi și mineri care au lucrat în diferite exploatări din Munții Metaliferi. Circa 80% dintre eșantioane provin din zona Brad — Ruda, Musariu, Valea Morii și Brădișor, acestea fiind prezentate așa cum au fost scoase din subteran încă din secolul al XIX-lea.

 

Colecția cuprinde obiecte arheologice descoperite în zona Brad — Criscior care dovedesc existența omului în urmă cu 5.000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de 2.000 de ani. Sunt expuse unelte și obiecte vechi folosite la extragerea și prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum și imagini fotografice sugestive privind aceste activități.

 

2014-02-11 09:45:00
Vezi Continuarea 

Spectacolul "Confesiuni despre viață și artă" cu Radu Beligan, pe 13 februarie, la Teatrelli

"Confesiuni despre viață și artă", un spectacol în care actorul Radu Beligan dezvăluie publicului detalii despre cariera și viața sa, va avea o reprezentație, pe 13 februarie, într-un nou spațiu de spectacole din București dedicat teatrului - Teatrelli, informează un comunicat remis AGERPRES.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/GRIGORE POPESCU

2014-02-10 14:39:00
Vezi Continuarea 

Trei categorii de bilete epuizate pentru spectacolul Lord of the Dance de la București

Biletele cele mai scumpe (350 lei și 300 lei) și cele mai ieftine (100 lei) pentru spectacolul Lord of the Dance din 14 martie de la Sala Palatului din București au fost epuizate, informează Project Events într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

De asemenea, mai sunt puțin bilete la categoria a II-a, respectiv cele de 250 lei. Pe lângă acestea, publicul poate opta pentru alte două categorii, respectiv 150 lei și 200 lei.

Tichetele pot fi achiziționate de la magazinul biletoo.ro din Unirea Shopping Center, librăriile Adevărul și Eminescu, magazinele Flanco, Muzica și Diverta, Sala Palatului, Palatul Național al Copiilor și magazinul BiletFan — stația de metrou Unirii 1. Cei ce doresc să comande biletele online o pot face de pe biletoo.ro, blt.ro, bilet.ro, bilete.ro, eventim.ro sau myticket.ro.

Spectacolul pe care trupa irlandeză îl va susține la București ar putea fi printre ultimele, potrivit organizatorilor.

2014-02-10 14:30:00
Vezi Continuarea 

Sibiu: Muzeul Național Brukenthal va fi dotat cu un GPS cultural pentru vizitatori

Vizitatorii Muzeului Național Brukenthal de la Sibiu vor avea la dispoziție un GPS cultural pentru a-i ghida, o aplicație pentru telefoanele inteligente, mulțumită unui proiect european, numit i-locate, a precizat luni, pentru AGERPRES, Anamaria Tudorie, responsabil Marketing și Comunicare al muzeului.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES ARHIVA

"Nu mai există niciun alt muzeu din România, doar Brukenthalul va fi partener în cadrul Proiectului european i-locate. Aplicația va fi funcțională din 2016, pentru vizitatori, în anumite locații, la Palat, doar pentru câteva expoziții și la Muzeul de Istorie, pentru tezaur", a declarat Anamaria Tudorie.

Practic, acest GPS cultural îi va ajuta pe vizitatori să se descurce mai ușor în interiorul Muzeului Național Brukenthal, fără să ceară neapărat ajutorul unui ghid specializat. Această aplicație pentru telefoane nu va înlocui însă audio-ghidurile sau ghizii specializați ai muzeului.

"Spre exemplu, aplicația de pe telefon poate să spună: "ca să ajungeți în saloanele baroc, prima ușă la stânga". Când veți ajunge acolo, veți avea câteva informații despre expoziție, însă aplicația nu va înlocui audio-ghidul", a explicat Anamaria Tudorie.

Noua aplicație va fi testată încă de anul viitor, însă va fi disponibilă pentru turiști abia peste doi ani.

Proiectul european i-locate înseamnă localizare în interior și exterior a persoanelor și echipamentelor, cu ajutorul datelor publice. "i-locate" este acronimul pentru "Indoor/outdoor location and Asset Management Through Open gEodata", iar obiectivul proiectului este de a simplifica viața utilizatorilor, ajutându-i să navigheze în interiorul clădirilor, folosindu-se de telefoane mobile, pentru a ajunge la destinația finală (spre exemplu într-o instituție publică, o clinică, un muzeu sau un spațiu comercial), furnizând ulterior și alte informații disponibile despre locație.

2014-02-10 12:43:00
Vezi Continuarea 

Premieră la Eurovision: Matilda Pascal Cojocărița se alătură trupei Cobzality, la selecția națională

Matilda Pascal Cojocărița este prima interpretă de muzică populară din România care își propune să urce pe scena Eurovision, alături de Cobzality, se arată într-un comunicat al trupei remis AGERPRES.

Foto: (c) RAZVAN CHIRITA / AGERPRES ARHIVA

Artista a luat această decizie datorită celor de la Cobzality, care i-au propus să colaboreze cu ei la piesa "Steaua din vis". Pentru că îi plac lucrurile noi și provocările și nu refuză experiențele noi, cântăreața a spus "Da" colaborării.

"La început am luat propunerea în joacă. Însă în momentul în care mi-am dat seama că e treabă serioasă, am venit în București, am tras vocile și am rămas în proiect. Îmi plac foarte mult Cobzality, atât ca muzicieni, cât și ca oameni. Mă simt minunat în preajma lor, ca o colegă, o prietenă. Mă fac să întineresc", a mărturisit artista.

 

Alegerea trupei Cobzality nu este deloc întâmplătoare. "Matilda Pascal Cojocărița este un om deosebit și o profesionistă, atribute pe care le-am căutat la potențialul nostru colaborator din zona folclorului. Apoi am vrut o 'mamă' foarte frumoasă pentru solista noastră Bianca și o voce cu timbru special. Nu în ultimul rând o interpretă versatilă, care să aibă în repertoriu mai multe genuri. Toate acestea le-am găsit la Matilda Pascal Cojocărița", povestește Florin Romașcu.

Cobzality, împreună cu Matilda Pascal Cojocărița, se vor înscrie la Eurovision cu o piesă care îmbină sonoritățile moderne, caracteristice trupei și muzica autentică românească. Ei se bazează și pe o apariție scenică spectaculoasă. Povestea de dragoste dintre o pământeană și un astru va fi ilustrată printr-un show de zile mari, marca Robi și Florin — așa cum cere fișa postului încă din perioada Sistem, care va include măști din Maramureș, tobe exotice, un călușar și alte elemente spectaculoase.

Înscrierile pentru selecția națională a concursului Eurovision au început pe 15 ianuarie și vor avea loc până pe 14 februarie. Pe 19 și 20 februarie va avea loc preselecția, în care un juriu de specialitate va audia piesele înscrise în concurs.

2014-02-10 12:34:00
Vezi Continuarea 

Regizorul David Trueba, marele câștigător al premiilor Goya

Regizorul David Trueba a fost marele câștigător al celei de-a 28-a ediții a premiilor Goya - desfășurată duminică, la Madrid -, cele mai înalte distincții ale cinematografiei spaniole: el a fost recompensat de șase ori, printre premiile primite numărându-se cel pentru cel mai bun film și cea mai bună regie, relatează AFP.

Foto: (c) Xie Haining / XINHUA ARHIVA

David Trueba, fratele mai mic al cineastului Fernando Trueba, a fost premiat pentru filmul 'Vivir es facil con los ojos cerrados' ('E ușor de trăit cu ochii închiși'). Scris de Trueba plecând de la fapte reale, pelicula prezintă povestea lui Antonio San Roman (profesor de engleză care predă folosind cântecele grupului Beatles) în timpul dictaturii franchiste și în anii '60.

 

Interpretat de Javier Camara, care a obținut pentru acest rol premiul Goya pentru cel mai bun actor, eroul filmului începe o călătorie puțin probabilă în Spania autoritară și intransigentă, ca să se întâlnească cu John Lennon, care turna la Almeria (sud) 'How I won the war', în regia lui Richard Lester.

Filmul venezuelean 'Azul y no tan rosa' (Albastru și totuși nu atât de roz) al lui Miguel Ferrari a obținut premiul Goya pentru cel mai bun film latino-american, iar 'Amour', al austriacului Michael Haneke, a fost desemnat cel mai bun film european.

 

2014-02-10 08:36:00
Vezi Continuarea 

Mureș: Vioară de maestru donată de misiunea diplomatică a Gambiei în România unei eleve de origine armeană

O elevă din clasa a XII-a a Liceului de Artă din Târgu Mureș, Erika Kecskes Aved, a primit duminică în dar o vioară de maestru, într-o ceremonie organizată de Asociația Culturală Armeano-Maghiară, la Biserica Unitariană din Târgu Mureș, în cadrul burselor culturale anuale oferite de misiunea diplomatică a Gambiei în România.

 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES ARHIVA

 

Vioara oferită elevei de șeful misiunii diplomatice a Gambiei în țara noastră, Pal Osvath, este opera lutierului Vasile Mare din Reghin, fiind unul dintre cele mai performante instrumente de tânără generație.

"Este vorba despre acordarea unei donații care constă într-o vioară de manufactură, opera meșterului lutier Vasile Mare de la Reghin. Republica Gambia oferă anual câte o bursă în domeniul cultural, anul trecut a fost finanțat un film realizat de Academia di Romania de la Roma. Anul acesta domnișoara Erika Kecskes Aved a primit o vioară de manufactură. Pe domnișoara am cunoscut-o anul trecut, când a cântat la aniversarea a cinci ani de existență a Asociației Culturale Armeano-Maghiare din Târgu Mureș, cu care noi avem o colaborare. Este o fată foarte talentată, care a câștigat mai multe premii naționale și internaționale și am considerat că merită acest sprijin (...) Am primit sprijin de la o companie din Craiova, îi mulțumesc domului Mihai Dorin Laurențiu, de la Mediapharm și Asociației 'Everything for Life', doamnei Mirela Vasile", a declarat Pal Osvath.

El a precizat că asociația oamenilor de afaceri maghiari din Târgu Mureș nu a dorit să intre co-partener în acest proiect.

Beneficiara donației din partea Misiunii Diplomatice a Gambiei în România, Erika Kecskes Aved, a declarat că noua vioară are un sunet mult mai bun decât vechea sa vioară, pe care o primise de la rude, că intenționează să urmeze cursurile Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, iar apoi să cânte și în străinătate.

"Am cântat pe o vioară primită de la niște rude, am cântat cam 6 ani, iar de acum voi cânta cu cea nouă. Vioara aceasta înseamnă un nou început, necesită mult timp să mă obișnuiesc cu o nouă vioară, deja încep să mă obișnuiesc. Sunetul e mult mai bun decât la cealaltă. Am început să cânt la vioară în grădiniță cu d-na Olah Maria, am studiat cu ea 7 ani, cânt de mai bine de 12 ani la vioară. În clasele mai mici am fost de două ori la concursul 'Vivat la muzica' unde am luat locul întâi și la olimpiadele naționale, unde m-am clasat în trei ani consecutivi pe locurile I, II și III. La început voi merge la facultate la Cluj-Napoca, însă aș vrea să cânt și în străinătate", a spus Erika Kecskes Aved.

Președintele Asociației Culturale Armeano-Maghiare din Târgu Mureș, Attila Puskas, a declarat că tânăra a fost remarcată de șeful misiunii diplomatice, Pal Osvath, la un eveniment cultural al asociației, iar acesta a decis acordarea bursei anuale sub forma unei donații pentru Erika Kecskes Aved.

2014-02-09 16:33:00
Vezi Continuarea 

LA PAS PRIN BUCUREȘTI: Muzeul Național al Satului ''Dimitrie Gusti''

Aflat pe malul lacului Herăstrău, Muzeul Național al Satului ''Dimitrie Gusti'' este unul dintre cele mai vechi muzee etnografice în aer liber din România și din lume. În anii '30, în Europa existau două astfel de muzee: muzeul Skansen, înființat la Stockholm în 1891 și muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. În România, profesorul Romulus Vuia înființase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).

 

Muzeului Național al Satului ''Dimitrie Gusti'' din București
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA 



Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense și susținute, teoretice și de teren, al unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Școlii Sociologice din București. Ca șef al catedrei de sociologie din cadrul Universității București, Gusti a organizat, în perioada 1925-1935, cu specialiști din diverse domenii (sociologi, etnografi, folcloriști, geografi, statisticieni, medici) și cu studenții săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr relativ mare de sate (Fundu Moldovei — județul Suceava, Nereju — județul Vrancea, Drăguș — județul Brașov, Dragomirești — județul Maramureș, Clopotiva — județul Hunedoara, Runcu — județul Gorj , Rușețu — județul Buzău etc.).

alternative text


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

Gusti și colaboratorii săi, printre care se aflau Mircea Vulcănescu, Traian Herseni, Mihai Pop și Anton Galopentia, au organizat două expoziții mari cu obiecte țărănești, la sediul fundației ''Principele Carol'' și în cadrul Pavilionului Regal din parcul Carol.

Pe baza acestor experiențe, a unei munci asidue de concepție și a sprijinului moral și material al Fundației Regale "Principele Carol", din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o operă muzeografică de excepție. În acest scurt interval, echipele de specialiști și studenți (aceiași care participaseră la campanile de teren), conduse de profesorii D. Gusti și H. H. Stahl, au achiziționat din satele cercetate construcții țărănești (case, anexe gospodărești, biserici, instalații tehnice) și obiecte de interior (mobilier, ceramică, țesături, unelte etc.), considerate reprezentative pentru locurile lor de origine. Pentru mai multă autenticitate, la montarea construcțiilor în muzeu au lucrat meșteri aduși din satele de proveniență.

 

alternative text


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar pentru public o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936. În discursul inaugural, profesorul Dimitrie Gusti sublinia că Muzeul Satului este un muzeu original, care nu a fost creat după modelul muzeelor în aer liber existente în acea vreme în Europa, acestea fiind, după opinia lui ''prea etnografice și în mare măsură romantice''. El adăuga că muzeul trebuie să ''înfățișeze lucruri adevărate'', fiind o sinteză a satelor din toată România. Conceput ca un muzeu sociologic, misiunea muzeului este de a înfățișa vizitatorilor realitatea vieții satului, așa cum era sau este ea trăită de țăranul român.

 

La început, muzeul dispunea de 6,5 hectare de teren pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe, o biserică, troițe, instalații tehnice, fântâni și un scrânciob. La nici un an de la inaugurare, în februarie 1937, Dimitrie Gusti și colaboratorii săi, care au contribuit la punerea bazelor muzeului, au primit invitația de a participa, cu o selecție de obiecte reprezentative pentru cultura populară românească la expoziția Internațională de la Paris.

2014-02-09 13:31:00
Vezi Continuarea 

LA PAS PRIN BUCUREȘTI: Teatrul de Animație ''Țăndărică''

Teatrul de Păpuși și Marionete ''Țăndărică'' a fost fondat în 1945, iar secția de marionete - prima sa secție - a fost condusă de actrița Lucia Calomeri, ajutată de scenografii Elena Pătrășcanu, Alexandru Brătășanu, Lena Constante și Ileana Popescu. Din prima echipă de artiști au făcut parte regizorul Nicolae Massim și marionetiștii - Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol, Lucia Georgescu ș.a.

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA 



Numele ''Țăndărică'' a fost preluat de la o celebră marionetă, personaj din spectacolele pentru copii.

Actualul președinte de onoare al UNIMA (Union Internationale de la Marionnette), Margareta Niculescu, a pus bazele secției de păpuși a teatrului în 1949, pe când era noul director al instituției, împreună cu directorul de scenă Renee George Silviu și cu artiștii păpușari — Ștefi Nefianu, Fifi Bradu, Rita Stoian, Carmen Stamatiade.

Echipei nou formate li s-au alăturat, mai târziu, artiștii plastici: Liviu Ciulei, Ella Conovici, Ioana Constantinescu, Mioara Buescu, regizorul Ștefan Lenkisch, precum și artiștii păpușari: Brândușa Zaița Silvestru, Justin Grad, Mișu Prujinski, Costel Popovici, Valeriu Simeon etc. Aici au montat regizorii: Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu, Cristian Pepino, Victor Ioan Frunză, Ildiko Kovacs, Irina Niculescu, Felix Alexa, Ion Caramitru ș.a. 



Brândușa Zaița Silvestru, actriță la Teatrul de Păpuși "Țăndărică" din București
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES ARHIVA 



Spectacolele montate până în 1990 au impus noi modalități de expresie în teatrul de animație: ''Umor pe sfori'', ''Micul prinț'', ''Cartea cu Apollodor'', ''Cele trei neveste ale lui Don Cristobal'', ''Eu și materia moartă'', ''Cabaret-issimo'', ''Peter Pan'', ''Ninigra și Aligru'', ''Petrică și lupul'', ''Tyl Eulenspiegel'', ''Petrușka'', ''Don Quijote'' etc.

Tot aici s-au ținut patru ediții — 1958, 1960, 1965 și 1998 — ale Festivalului Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete.

În perioada 1986-1999 directorul teatrului a fost Michaela Tonitza-Iordache, sub a cărei conducere s-au jucat spectacole importante precum ''Visul unei nopți de vară'', ''Adunarea păsărilor'', ''Furtuna'', s-au montat pentru prima dată opere cu păpuși — ''Cenușăreasa'' și ''Bastien și Bastienne'', ''Bărbierul din Sevilla'' — și spectacole care au ținut mult timp capul de afiș al teatrului: ''Motanul încălțat'', ''Pinocchio'', ''Harap Alb''.

alternative text


Vernisajul expoziției temporare 'Păpușarii în iarnă' (3 dec. 2010 — 9 ian. 2011) organizată de către Teatrul Țăndărică și Muzeul Național de Istorie a României, la sediul muzeului din Calea Victoriei
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

 

alternative text
Vernisajul expoziției temporare 'Păpușarii în iarnă' (3 dec. 2010 — 9 ian. 2011) organizată de către Teatrul Țăndărică și Muzeul Național de Istorie a României, la sediul muzeului din Calea Victoriei
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
2014-02-08 10:14:00
Vezi Continuarea 

Boroianu: Posibilitatea de intervenție a Ministerului Culturii în cazul Palatului Știrbei este nulă

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Radu Boroianu consideră că posibilitatea de intervenție a ministerului în cazul Palatului Știrbei este nulă până la adoptarea noului Cod al Patrimoniului, care va da posibilitatea exproprierii proprietarilor care își bat joc de monumentele istorice.

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES ARHIVA

 

Poziția lui Boroianu survine apariției în presă a unor articole cu privire la avizele emise de către Ministerul Culturii pentru Palatul Știrbei, pe care secretarul de stat le califică drept "distorsionate", potrivit unui comunicat al Departamentul de Comunicare al Ministerului Culturii, transmis vineri AGERPRES.

Sursa citată precizează că avizul 131/ 17.07.2013, emis de Ministerul Culturii, prevede "expertiza tehnică, pentru intervenția în primă urgență, cu refacerea subsolului pe amprenta nou propusă și protejarea pereților împotriva infiltrațiilor, pentru tema de proiectare, reconstituirea corpului fostelor anexe, cele istorice, cu condiția continuării proiectului unitar cu propuneri de construcții noi pentru întreg terenul, corelate și prezentate spre analizare în faza următoare: DALI."

"Proprietarii aveau datoria să se conformeze acestui aviz, fără a avea PUZ-ul. Dar noi nu putem interveni în niciun fel pentru a-i obliga pe proprietari să pună în aplicare conținutul acestui aviz", spune Boroianu.

Secretarul de stat precizează că noul Cod al Patrimoniului, care va intra foarte curând în dezbatere publică, prevede posibilități de intervenție mult mai direct.

"Acolo, noi prevedem aceste intervenții urgente, ca peste tot în lume, prin care putem să expropriem acest tip de proprietari, care își bat joc de monumentul istoric. Până atunci, însă, posibilitatea noastră de intervenție este nulă", conchide Radu Boroianu.

El spune că "Palatul Știrbei avea în față un magazin de vinuri al familiei Știrbei, iar când acesta a fost demolat, prin anii '50, s-a putut descoperi de către toată lumea intrarea din magazin în pivnița palatului, cea mai mare și mai veche pivniță de vinuri din sudul României, construită cu aproximativ 100 de ani înaintea Palatului".

În perioada comunistă, Palatul adăpostea o colecție de ceramică ce ținea de Muzeul Național de Artă.

Revenind la perioada actuală, potrivit lui Boroianu "moștenitorii legali ai familiei Știrbei au vândut proprietatea către Ovidiu Popescu, astăzi decedat, acesta prezentând un proiect care prevedea dărâmarea anexelor și construirea unui imobil care era la regimul de înălțime al Căii Victoriei (peste 40 m înălțime), precum și o joncțiune între Palat și acest nou imobil, pe care dorea să îl restituie bucureștenilor ca spațiu strict pentru expunerea colecțiilor de artă".

În anul 2013, proprietarii Palatului erau în proces cu Ministerului Culturii, în baza unor avize din perioada 2005-2006, aceștia având mari șanse să obțină câștig de cauză în justiție.

În această situație, oficialii ministerului au decis inițierea unui dialog cu proprietarii.

"Am socotit că, până la urmă, importantă este salvarea monumentului și nu războiul dintre proprietar și autorități", mai spune secretarul de stat.

2014-02-07 19:44:00
Vezi Continuarea 

Hunedoara: Cele mai importante descoperiri de pe cetatea Devei, reunite într-o expoziție unicat

Cele mai importante obiecte descoperite în ultimii 20 de ani în zona cetății Deva, în urma unor săpături sistematice, sunt prezentate de vineri într-o expoziție deschisă la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, una dintre săli fiind rezervată pentru prezentarea mai multor panouri cu fotografii realizate cu tehnologie 3D.

 

Foto: AGERPRES ARHIVA/ ALEX TUDOR

 

Cele mai multe piese din expoziția 'Cetatea Devei, redată orașului' provin din campaniile de cercetare arheologică din anii 2008 și 2013, operațiuni integrate în cadrul proiectului de reabilitare a monumentului istoric și introducere a acestuia într-un circuit turistic mai amplu.

'Este o expoziție de mare anvergură, în care vizitatorii pot vedea cele mai valoroase obiecte ce au fost găsite în campaniile de cercetare arheologică din 2008 și 2013. Aceste piese au fost restaurate și aduc informații extrem de interesante despre felul în care s-a trăit în cetatea Devei, ce obiecte se foloseau, ce activități se desfășurau acolo de către soldații care au locuit acolo', a declarat directorul MCDR Deva, Liliana Țolaș.

În vitrinele pregătite de organizatori pot fi văzute piese unicat și obiecte de uz personal, între care se numără o colecție de pipe din lut ce erau folosite de soldații care locuiau în cetate. De asemenea, pot fi văzute mai multe piese de tezaur, două pistoale cu mânerele sculptate în montură de argint, dar și o matriță unicat ce era utilizată la producția unor elemente de teracotă.

2014-02-07 18:17:00
Vezi Continuarea 

Corneliu Porumboiu, printre regizorii incluși în selecția festivalului Art of the Real din New York

Corneliu Porumboiu se numără printre artiștii selectați să își prezinte filme în cadrul festivalului Art of the Real ce se va desfășura la New York între 11 și 26 aprilie, informează site-ul organizatorilor, The Film Society of Lincoln Center.

 

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

 

Până în prezent, Art of the Real a fost un proiect lunar al The Film Society of Lincoln Center în cadrul căruia erau prezentate cele mai bune filme de non-ficțiune. Lista completă a filmelor urmează să fie dezvăluită în lunile viitoare, printre titlurile anunțate numărându-se "La Última Pelicula" de Raya Martin și Mark Peranson — ce va fi proiectat în deschidere.

Printre regizorii ale căror pelicule vor rula în cadrul festivalului Art of the Real se numără, alături de Porumboiu, Eric Baudelaire, Alain Cavalier, Raymond Depardon, Mati Diop, Harun Farocki, Jane Gillooly și Philipp Hartmann.

Festivalul newyorkez se dorește a fi, potrivit organizatorilor, "o celebrare de două săptămâni a filmului de non-ficțiune".

2014-02-07 16:47:00
Vezi Continuarea 

Volumul "Din viața familiei Ion C. Brătianu" de Sabina Cantacuzino, prezentat, sâmbătă, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

O seară vintage dedicată volumului "Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821 - 1891)" de Sabina Cantacuzino, va avea loc, sâmbătă, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

 

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, volumul, apărut la Editura Humanitas, în colecția Memorii/Jurnale, va fi prezentat de Elisabeta Simion, Monica Pillat, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea, pagini din carte urmând a fi citite de actrița Oana Pellea.

Fiica lui Ion C. Brătianu și sora lui Ionel, Dinu și Vintilă Brătianu, Sabina Cantacuzino a început să-și scrie memoriile, folosind însemnări proprii și corespondența familiei, în 1921, când se împlineau o sută de ani de la nașterea celebrului ei tată, viața privată a numeroasei sale familii constituind subiectul acestui prim volum care acoperă cei 70 de ani cât a trăit marele lider liberal.

Întâmplările vieții obișnuite de la moșia Florica și mai târziu din casa de la București, nașteri, căsătorii și morți, sărbători de familie și baluri, studii în străinătate și vacanțe, atentate și războaie, rude și prieteni familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri, Carol I, regina Elisabeta și personalități ale scenei politice, zvonuri și bârfe din epocă: pe scurt, fapte de mică și mare istorie trăită, povestite de Sabina Cantacuzino cu vervă și atenție pentru detaliu, alături de nenumărate portrete memorabile.

Sabina Cantacuzino (1863-1944) era cunoscută de contemporani ca "fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu" și "sora cea mai mare a Brătienilor" — Ionel, Constantin (Dinu) și Vintilă.

A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de bacalaureat susținut la Colegiul Sf. Sava.

În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino.

2014-02-07 12:45:00
Vezi Continuarea 

Victor Rebengiuc, un actor care nu a obosit niciodată făcând teatru

A jucat roluri mari, dând personajelor interpretate forță dramatică, dar și artistică. A fost Tănase Scatiu, Ilie Moromete (''Moromeții''), Apostol Bologa (''Pădurea spânzuraților''''), Ștefan Tipătescu (''O scrisoare pierdută''), Niki Ardelean (''Niki Ardelean, colonel în rezervă''), Iancu Pampon (''De ce trag clopotele, Mitică?''), Contele Almaviva (''Bărbierul din Sevilla''), Higgins (''Pygmalion''), Lear (''Regele Lear''), Alfred (''Vizita bătrânei doamne''). Sunt doar câteva dintre zecile de roluri în film sau teatru cu care marele actor Victor Rebengiuc a încântat publicul. El împlinește luni 81 de ani.

 

Actorul Victor Rebengiuc la conferința 'Nevoia tinerilor de modele', 2012
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA 



S-a născut la 10 februarie 1933, în București, și a crescut alături de bunicii din partea mamei. Elev fiind la o școală electronică, a jucat într-o piesă pusă în scenă de un coleg. Deși se pregătea pentru o carieră tehnică, soarta a vrut să îi deschidă alt drum. A început să joace din ce în ce mai des în piese puse în scenă la teatre de amatori, iar cel care i-a spus că ar fi bine să dea examen la teatru a fost... directorul unei școli.

''Destinul meu artistic a stat sub semnul întâmplării. Mă pregăteam pentru o carieră tehnică. Ideea bunicilor și a mamei fusese să am o meserie de pe urma căreia să pot trăi. (...) Urmam așadar o școală medie electrotehnică. Unul dintre colegii mei mai mari mi-a propus să joc într-o piesă pusă de el în scenă (...). După ce am jucat în piesa asta, un alt coleg care era la un cămin cultural mi-a propus un rol într-o piesă de-a lor. M-am dus acolo. Era o joacă pentru mine. Nici nu mă gândeam că lucrez deja la o viitoare profesie. Îmi petreceam timpul liber jucând teatru de amatori, așa cum alții jucau fotbal pe maidan. (...) Am jucat din cămin cultural în cămin cultural, până când, în ultimul an de școală, am montat o piesă (...) într-un spectacol de sfârșit al studiilor liceale. Directorul școlii, căruia i-a plăcut ce a vazut, a zis că trebuie să dau la teatru. A fost prima dată când am luat în considerare ideea asta'', povestea actorul într-un interviu.

La început a jucat roluri de comedie, considerând că nu era la vremea aceea suficient de maturizat și se ''ascundea'' în rolurile comice ca după un ''tufiș''.

''Nu aveam atunci încă forța de a exprima niște sentimente puternice, dramatice, de a mă arunca în ele, de a le prinde și de a le putea stăpâni. Comedia era un fel de tufiș după care mă ascundeam și puteam să-mi permit să mă exprim. Dar nu aceasta era adevărata mea natură. (...) Erau atenee populare în București pe vremea aceea.(...) Acolo jucam comedie. Mi se părea job-ul meu cel mai eficient. Pe urmă, în școală fiind, am început, încetul cu încetul, să mă mai maturizez, să mă obișnuiesc și cu alte registre decât cel comic'', spune Victor Rebengiuc.



A dat examen de admitere la IATC ''Ion Luca Caragiale'' și a intrat la clasa profesoarei Aura Buzescu. Primul an a fost destul de dificil pentru studentul Rebengiuc, deoarece trebuia să renunțe la ceea ce învățase în perioada în care jucase în teatrele de amatori.

''Când am intrat în Institut, profesoara mea, care a fost una dintre cele mai mari actrițe pe care le-a avut teatrul românesc, Aura Buzescu, a urlat pur și simplu la mine. Învățasem să joc teatru de la niște oameni fără o calificare deosebită.(...) Așa am ajuns eu să deprind greșit niște lucruri ușurele, lipsite de valoare, comicării ieftine. Iar doamna Buzescu, când m-a văzut cum interpretez, mi-a zis urlând: 'Cine te-a învățat să faci asta? La circ să te duci, la estradă cu tine!!!'. Și eu m-am speriat atât de tare, încât la un moment dat chiar mă gândeam că poate ar trebui să renunț la actorie pentru că vedeam că nu era pentru mine.(...) A fost o perioadă foarte grea, pe care până la urmă am depășit-o, pentru că am înțeles ce vroia doamna Buzescu de la mine. Ea mi-a tot explicat și eu am luat aminte . (...) Doamna Buzescu este creatoarea mea, ea m-a creat pe mine ca artist. Ea m-a învățat simțul măsurii, care trebuie să existe la un actor, adevărul (faptul că trebuie să crezi în ceea ce faci pe scenă)'', își amintește actorul în interviu.

A absolvit IATC în 1956, într-o promoție ''de aur'', iar din 1957 a devenit membru al trupei Teatrului ''Bulandra'', datorită mamei sale, care l-a înscris la concurs fără să-i spună.

2014-02-07 09:20:00
Vezi Continuarea 

O INVENȚIE PE ZI: Cutia de conserve

Negustorul britanic Peter Durand a produs un adevărat impact în industria alimentară prin inventarea cutiei de conserve, în 1810. În 1813, John Hall și Bryan Dorkin au deschis prima fabrică comercială de conservare a alimentelor în Anglia. În 1846, Henry Evans a inventat un dispozitiv care poate produce 60 de cutii de conserve pe oră.

 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

 

Primele cutii erau atât de groase încât nu puteau fi desfăcute decât cu ciocanul. Pe măsură ce au fost făcute mai subțiri, a fost posibilă crearea unor aparate de desfacere mai simple. În 1858, Ezra Warner din Waterbury, Connecticut, a brevetat primul desfăcător, care a fost folosit de soldații americani în timpul Războiului Civil. În 1866, J. Osterhoudt a brevetat desfăcătorul cu cheiță, pe care îl întâlnim și astăzi la unele conserve de pește.

2014-02-07 08:06:00
Vezi Continuarea 

"The Grand Budapest Hotel" va fi proiectat în deschiderea Festivalului de Film DaKino

Filmul "The Grand Budapest Hotel", care va rula în premieră luna aceasta la Festivalul de la Berlin, va fi proiectat pentru prima dată în România în deschiderea celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film DaKino, pe 12 martie, informează un comunicat al organizatorilor remis AGERPRES.

 

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES ARHIVA

 

Cel mai recent film semnat Wes Anderson, "The Grand Budapest Hotel", urmărește aventurile lui Gustave H., recepționerul unui cunoscut hotel european din perioada interbelică și ale lui Zero Moustafa, băiatul care duce bagajele la același hotel și care devine cel mai bun prieten al său.

 

Cu Ralph Fiennes și Tony Revolori în rolurile principale, distribuția reunește nume precum F. Murray Abraham, Mathieu Amalric, Adrien Brody, Willem Dafoe, Jeff Goldblum, Harvey Keitel, Jude Law, Bill Murray, Edward Norton, Saoirse Ronan, Jason Schwartzman, Tilda Swinton, Léa Seydoux, Tom Wilkinson și Owen Wilson.

Cu trei nominalizări la Premiile Oscar ca regizor și scenarist, Wes Anderson este cunoscut pentru titluri precum "Rushmore" (1998), "The Royal Tenenbaums" (2001), "The Life Aquatic with Steve Zissou" (2004), "Fantastic Mr. Fox" (2009) și "Moonrise Kingdom" (2012).

2014-02-06 16:53:00
Vezi Continuarea 

"Indispensabilii" de Carl Sternheim, în premieră națională la Teatrului Nottara

Spectacolul "Indispensabilii" de Carl Sternheim, în regia lui Alex Mihai, un proiect susținut de comunitatea trupei Improvisneyland, va fi prezentat în premieră națională pe 11 februarie la sala George Constantin a Teatrului Nottara din Capitală.

 

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES ARHIVA

 

Potrivit unui comunicat al organizatorilor remis AGERPRES, spectacolul, produs de Asociația Tam-Tam și găzduit de Teatrul Nottara, "este o comedie surprinzătoare și atipică despre bărbați versus femei, despre conformism versus libertate, despre dorințe înfrânate și aspirații mediocre, totul pornind de la un incident misterios provocat de o pereche năstrușnică de... indispensabili".

Într-o societate rigidă și conformistă, în timpul paradei regelui printr-un mic orășel din Germania începutului de secol XX, din cauze inexplicabile, unei tinere soții respectabile îi cad indispensabilii în văzul tuturor. Consecințele acestui incident sunt transformatoare pentru tânara Louise, incitante pentru cei din jurul ei și încântătoare pentru spectatori, se arată în prezentarea spectacolului.

2014-02-06 16:30:00
Vezi Continuarea 

CNA: Realitatea TV, somată public pentru lipsa imparțialității în emisiuni referitoare la deputatul Sebastian Ghiță

Membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) au somat public joi postul Realitatea TV pentru că nu a asigurat, în mai multe emisiuni de știri și dezbateri difuzate în perioada noiembrie - decembrie 2013, imparțialitatea și echilibrul în mai multe emisiuni referitoare la deputatul PSD Sebastian Ghiță.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FLUX

 

"Vă sesizez faptul că postul de televiziune Realitatea TV desfășoară o campanie de denigrare a persoanei mele, practicând un atac calomnios la adresa mea. Fără a se baza pe vreun document oficial, Realitatea TV consideră că trebuie să vorbească în mod constant despre firmele la care aș fi patron și contractele cu statul pe care le-aș derula, ambele afirmații total neadevărate. Nu dețin firmele pe care postul respectiv clamează că le dețin și nu am niciun contract cu statul român", se arată în sesizarea transmisă CNA de Sebastian Ghiță.

El le-a cerut membrilor CNA să decidă dacă emisiunile difuzate se încadrează "la capitolul denigrare și încălcare a dreptului la propria imagine".

"Nu solicit drept la replică pentru că o campanie de denigrare nu se termină cu un drept la replică", a adăugat deputatul Sebastian Ghiță în sesizarea transmisă CNA.

Directorul executiv al Realitatea Media, Mura Frînculescu, a spus că Realitatea TV nu poartă o campanie de denigrare a deputatului Sebastian Ghiță și că sursele folosite pentru "fostele firme" sau "firmele din sfera de influență a deputatului Sebastian Ghiță" sunt publice, dând exemplul portalul e-achizitii.ro.

2014-02-06 15:29:00
Vezi Continuarea 

A șaptea ediție a festivalului One World Romania, în perioada 17-23 martie, în București

Cea de-a șaptea ediție a festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului, One World Romania, aduce în fața bucureștenilor, în perioada 17-23 martie, noi filme documentare și evenimente speciale la Cinema Studio, Cinema "Elvira Popescu" și Muzeul Țăranului Român.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

 

Potrivit unui comunicat al organizatorilor remis AGERPRES, deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 17 martie a Cinema Pro.

"La a 7-a ediție, One World Romania privește înapoi spre cei 25 de ani (da, 25!) care au trecut de la căderea comunismului, cercetează statul strâmb, născut din mariajul corupției cu nedreptatea, alcătuiește un portret al rebelilor care și-au găsit cauzele și studiază suferințele morale ale presei. Pentru a îndulci meniul, festivalul aduna în a cincea secțiune filme care vorbesc despre dragoste: și ea este un drept al omului", se arată în comunicatul citat.

2014-02-06 14:50:00
Vezi Continuarea 

ISTORII ALE COMPETIȚIILOR: Participarea României la concursurile de sanie și bob

Probe sportive de la Jocurile Olimpice de iarnă au inclus de la început bobul (1928), iar sania a fost introdusă în 1964. La Jocurile Olimpice din 1968, de la Grenoble, Franța, România a înregistrat cel mai reprezentativ succes din istoria participărilor. La această ediție, România a obținut prima și, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câștigată de echipajul de bob - 2 persoane, alcătuit din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe.

 

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA 


Cele mai vechi consemnări ale saniei o localizează în ținuturile arctice europene, la laponi, și în cele asiatice sau americane. Un desen reprezentând o sanie, descoperit într-o cavernă în jurul lacului Onega, aduce mărturii din epoca de piatră despre existența acestui mijloc de transport. Cu timpul, din mijloc utilitar, sania devine instrument al întrecerilor sportive. În 1520, poetul german Hans Sachs atrăgea atenția asupra saniei, descriind satisfacțiile încercate folosind acest instrument de alunecare pe pantele înzăpezite. Americanul Townsend a construit primul bob, legând două sănii una de alta.

În 1879, în Elveția, între Schatzalp și Davos, este amenajată prima pistă pentru sanie, care avea deja viraje taluzate. Primul concurs oficial are loc în 1883, pe această pârtie. Concursurile de bob își au începuturile în Elveția, mărturiile arătând că aici au avut loc primele întreceri. În 1879, apare prima pârtie taluzată între localitățile Schatzalp și Davos, iar în 1895 se înființează clubul sportiv St. Moritz Tob-bogan Club, care devine mai târziu St. Moritz Bobsleigh Club. La 5 ianuarie 1898, se organizează Festivalul de Bob la St. Moritz, Cresta Run, câștigat de un echipaj britanic.

În 1913, se înființează la Davos primul club internațional de sanie: 'nternational Luge Club și tot în acest an, dar la Dresda, în Germania, se constituie Uniunea Internațională a Sportului Sanie (International Luge Sports Union). Prima competiție a acestui organism internațional este Campionatul European de sanie la Reichenberg în Boemia, la care au luat parte 80 de competitori din diferite țări ale Europei Centrale. Noua sanie de concurs este opera lui Marti Tietze, campion european în 1934, 1935, 1937 și 1938.

Concursurile de bob debutează oficial în programul Jocurile Olimpice din 1928, primii câștigători fiind echipajul elvețian de 5 persoane, condus de E. Scherrer.

Federația Internațională de Bob Tobogan organizează primul Campionat Mondial de bob — 2 persoane Oberdorf, Elveția, în 1931.

Apariția bobului și a saniei ca sporturi, în România, se situează în jurul anului 1909. Întrecerile devin cunoscute în stațiunea Sinaia. Și pentru acest sport, Familia Regală a avut un rol esențial, Castelului Peleș, reședința de iarnă, adunând întreaga protipendadă. Aristocrații care își petreceau vacanțele în stațiuni montane din Elveția și Franța pentru așa-numitele ''plaisirs frénetiques de la neige'', au adus și la Sinaia boburi. In această perioadă, se consemnează chiar o Asociație a amatorilor de sanie, scheleton și bob, numită ''Săniutza''.

Anul 1915 aduce primii câștigători ai concursurilor de sanie, la Sinaia: Barbu Matac, Petre Coloban și Ion Cămărășescu.

Până în 1916, concursurile de bob și sanie se defășoară cu regularitate tot la Sinaia. Întrecerile nu aveau reguli precise, boburile adunând de la două la șase persoane, în echipaje mixte. Primul câștigător al unui concurs de bob din 1910 este N. Filiti, iar la echipajele multiple, Cercul Sportiv Român. Prezența femeilor la competițiile de bob este notabilă, existând o probă rezervată sexului frumos. Însă, sportivele participă și în în echipaje alături de bărbați.

Concursurile sunt organizate în trei probe: bob — 2 femei, bob — 2 bărbați și 2-5-6 persoane. Câștigătorii jocurilor din 1911 sunt Natalia Darvari femei, Jean Costinescu și echipajul multiplu Societatea Săniutza. În 1912, câștigă Mihaela Ghyka atât la echipajul de femei, cât și ca lider al echipajul multiplu. În 1914, la Concursul național de bob participă și un echipaj format din turiști germani, care ocupă locul al treilea.

După 1920, apar centre noi de bob și sanie la Brașov, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Iași, unde se practica, în general, pe stradă, pe drumuri de munte, pe pârtiile de schi de la Postăvar sau de la Poiana Brașov. În 1921, la Sinaia, se remarcă sportivele la bob Dina Berindei și L. Grueff.

În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie.

Prima pârtie de bob din țară se construiește în 1925, la Sinaia, după proiectul inginerului Sângiorzan, pe un versant vestic al dealului Furnica, având o lungime de 2.100 m și 10 viraje.

Federația Română de Bob și Sanie a fost fondată în anul 1924.


 



Organizarea JO din 1924 de la Chamonix — Franța, stârnește interesul boberilor români. Lipsa de fonduri a statului, pentru a sprijini participarea la aceste JO, este amplu dezbătută în presa timpului. Deși istoria scrisă a participării României la Jocurile Olimpice începe în 1928, românii au fost prezenți și la jocurile de iarnă din 1924, de la Chamonix, lucru care nu figurează în documentele oficiale. Iorgu Arsenie își confecționează un bob (''Avalanșa'') și împreună cu boberul Tiță Rădulescu au plecat la Chamonix, unde participă la întreceri, dar cu un bob de împrumut (tip Bachmann), cucerind trei cupe. Cei doi nu s-au putut alinia la startul întrecerilor, deoarece regulamentul impunea minimum patru concurenți din aceeași țară, condiție pe care nu o îndeplineau. Prin participarea în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federației Internaționale de Bobsleigh și Tobboganning (FIBT) de la Chamonix în 1924, Iorgu Arsenie a obținut afilierea României la acest organism internațional.

La JO din 1928, țara noastră a concurat cu 10 sportivi la o singură probă: bob. Delegația de sportivi români nu a primit susținere financiară din partea statului pentru participarea la olimpiadă, astfel că sportivii care s-au înscris au fost nevoiți să-și suporte singuri cheltuielile de deplasare și de participare. Despre participarea din 1928, de la St. Moritz, Elveția, boberul Grigore Socolescu declara: ''La St. Moritz ne-am prezentat într-un mod original, fără boburi. Boburile noastre de lemn nu puteau face față pe pârtia olimpică de gheață. Așa că am fost nevoiți să închiriem boburi la fața locului, cu banii noștri''. În ciuda acestor dificultăți, una dintre cele două echipe de români a obținut locul 7 și cea de-a doua locul 19.

În 1930, România participă pentru prima dată la CMU de Bob — disputate la Davos, Elveția. Echipajul Alexandru Frim — Dumitru Zană cucerește medalia de argint, după cel al Germaniei, și devansează țări cu tradiție precum Italia, Franța, Elveția. Este prima performanță obținută de boberii români într-o competiție internațională. Ediția din 1931 confirmă performanța boberilor români, prin echipajul Alexandru Papană — Dumitru Hubert, care devine campion și ''recordman'' al pârtiei.

La ediția din 1932 a JO, desfășurată la Lake Placid, SUA, România a participat cu patru sportivi, tot la proba de bob. Cheltuielile de participare au fost susținute prin organizarea de baluri și colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război, cei 4 sportivi fiind și aviatori, și prin contribuția fiecărui sportiv cu câte 25.000 lei. Rezultatele obținute — locurile 4 la bob-2 și 6 la bob-4 — au fost remarcabile, având în vedere că sportivii se antrenaseră în condiții modeste în România. La această ediție, România a obținut 4 puncte, clasându-se pe locul 10 în clasamentul pe națiuni. Aceasta a fost cea mai bună clasare a României la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria participărilor.

Ascensiunea bobului românesc pe plan internațional este în anul 1934 prin performanța echipajului de 2 persoane (Alexandru Frim — Vasile Dumitrescu) la Campionatul Mondial de la Engelberg, Elveția, unde câștigă medalia de aur. In același CM, echipajul A. Papană — D. Hubert se clasează pe locul al treilea. O performanță deosebită realizează și echipajul de bob 4 persoane (Emil Angelescu, Teodor Popescu, Dumitru Gheorghiu, Ion Gribincea), care se clasează pe locul al doilea la CM din același an, de la Garmisch-Partenkirchen.

În 1935, Uniunea Federațiilor Sportive din România (UFSR) a inițiat un Premiu Național al Sporturilor, menit să răsplătească cea mai valoroasă performanță sportivă a anului. Pentru acest an, premiul i-a fost decernat boberului Alexandru Papană, pentru activitatea desfășurată și dobândirea primului titlu mondial pentru România, la această disciplină.

La JO din 1936, de Garmisch-Partenkirchen, Germania, România a participat cu 15 sportivi (14 bărbați și o femeie), care au concurat la opt probe din cinci sporturi. Echipajele de bob au obținut rezultate bune: locul 15 la bob-2 cu Alexandru Frim — Costel Tiță Rădulescu și locul 16 la al doilea bob, Alexandru Budișteanu — Gheorghe Dumitru.

2014-02-06 12:39:00
Vezi Continuarea