Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

#europarlamentare2019 Alegerile europarlamentare în România, 2014

#europarlamentare2019 Alegerile europarlamentare în România, 2014

#europarlamentare2019 Alegerile europarlamentare în România, 2014
 

În data de 25 mai 2014, cetăţenii români cu drept de vot i-au ales pe cei 32 de membri din România în Parlamentul European. A fost al doilea scrutin europarlamentar organizat în România pentru un mandat complet de europarlamentar.

La nivelul Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc între 22 şi 25 mai 2014, acesta fiind cel de-al optulea scrutin de la primele alegeri directe în 1979.

Componenţa BEC


Biroul Electoral Central (BEC) a fost alcătuit la 11 aprilie 2014, conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, din cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

Componenţa BEC pentru alegerile europarlamentare a fost următoarea: judecători - Florentin Sorin Drăguţ, preşedinte; Rodica Susanu, locţiitor, Rodica Zaharia, Iuliana Rîciu, Leontina Şerban; din partea Autorităţii Electorale Permanente - Ana Maria Pătru, preşedinte; Dan Vlaicu, vicepreşedinte; Marian Muhuleţ, vicepreşedinte; reprezentanţi ai partidelor politice care au membri în Parlamentul European - Constantin Florin Mituleţu (PSD), Călin-Bogdan Găurean (PNL), Cristian Ene (PDL), Eliza Ene-Corbeanu (Partidul Mişcarea Populară), Mihai Traian Mustăciosu (Partidul Conservator), Szilágyi István (UDMR), Adelaida-Vichi Banu-Untaru (PRM); reprezentanţii partidelor politice care nu au membri în Parlamentul European - Mihaela Mocanu - Partidul Dreptăţii Sociale, Daniela Tebeşoi - Partidul Poporului-Dan Diaconescu, George Adrian Feodorovici - Alianţa Naţională a Agricultorilor, conform roaep.ro.

Campania electorală şi candidaţii


Campania electorală pentru europarlamentare a început la 25 aprilie şi s-a încheiat la 24 mai. În cursă au fost înscrise cincisprezece partide şi alianţe, dar şi opt independenţi, care cereau votul a 18.221.061 de cetăţeni, conform roaep.ro.

Ordinea competitorilor electorali pe buletinul de vot a fost următoarea: PDL, Partidul Mişcarea Populară, UDMR, Alianţa PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Partidul Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partidul Poporului - Dan Diaconescu şi independenţii Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Titian, Dănuţ Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Costea Peter, Mircea Diaconu şi Valentin Dăeanu.

Cu cele mai mari şanse era cotată alianţa compusă din PSD, PC şi UNPR. Încă din 24 martie, liderul PSD, Victor Ponta, afirma că alianţa îşi propune să obţină un scor de 35% la alegerile europarlamentare. Mai încrezător, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, spunea, la 7 aprilie, că PSD are potenţial serios de creştere spre 40%. Pe lista alianţei validată de Comitetul Executiv Naţional al PSD în februarie pe primele trei poziţii se regăseau, în ordine, Corina Creţu, Ecaterina Andronescu şi Cătălin Ivan.

PNL, cotat de sondaje cu şansa a doua, propunea o listă de candidaţi deschisă de Norica Nicolai, urmată de Adina Vălean şi Ramona Mănescu. În ceea ce priveşte obiectivul urmărit de liberali, acesta fusese anunţat de liderul partidului, Crin Antonescu, la 12 martie, afirmând că PNL urmăreşte obţinerea unui scor de 25%.

PDL îşi fixase ca obiectiv un scor apropiat de 20%, echivalentul, în viziunea liderului Vasile Blaga, a şapte-opt mandate de europarlamentar. Pe lista democrat-liberalilor pentru alegerile europarlamentare, primii trei erau Theodor Stolojan, Monica Macovei şi Traian Ungureanu.

Lista UDMR de candidaţi la alegerile pentru PE era deschisă de europarlamentarul Iuliu Winkler, urmat de europarlamentarul Sogor Csaba, apoi de Vincze Lorant-Gyorgy.

Nou-înfiinţatul, la acea vreme, Partid Mişcarea Populară îşi dorea, conform spuselor liderului Elena Udrea, "un scor cu două cifre". Pe primele poziţii în lista PMP pentru alegerile europarlamentare se aflau europarlamentarul Cristian Preda, Siegfried Mureşan şi Teodor Baconschi.

Organizarea alegerilor


Cele 18.532 de secţii de votare organizate la nivel naţional pentru alegerile europarlamentare s-au deschis în ziua de 25 mai 2014, la ora 7,00, procesul electoral desfăşurându-se până la ora 21,00. În străinătate, cetăţenii români au putut să voteze în 190 de secţii.

Cetăţenii care în ziua alegerilor s-au aflat în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu şi-au putut exercita dreptul de vot la secţia la care erau înscrişi în listele electorale permanente. Cei care în ziua alegerilor erau în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu şi-au exercitat dreptul de a alege la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

Cetăţenii români cu domiciliul în România au putut vota la secţiile din ţară în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, după caz.

Cu urna specială au votat şi persoanele netransportabile din motive de boală sau invaliditate. Tot la 25 mai, la ora 7,00, s-au deschis şi secţiile de votare în cele opt colegii parlamentare vacante, dar şi în localităţile unde au loc alegeri locale parţiale.

Rezultatele finale


Prezenţa la vot a fost, potrivit BEC, de 32,44%.

Rezultatele finale au fost anunţate de BEC la 29 mai. Alianţa electorală PSD-UNPR-PC a obţinut 2.093.234 de voturi valabil exprimate (37,60%); PNL - 835.531 de voturi valabil exprimate (15%); PDL - 680.853 (12,23%); Mircea Diaconu - 379.582 (6,81%); UDMR - 350.689 de voturi valabil exprimate obţinute (6,29%) şi PMP - 345.973 (6,21%), conform www.roaep.ro. Restul candidaţilor independenţi şi partidele politice s-au clasat sub pragul electoral de 5%.

Drept urmare, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 16 mandate la alegerile europarlamentare, PNL - 6 mandate, PDL - 5 mandate, UDMR - 2, PMP - 2 şi Mircea Diaconu - un mandat.

Europarlamentarii Alianţei PSD-UNPR-PC care obţinuseră mandat au fost: Corina Creţu, Ecaterina Andronescu, Cătălin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă, Ionel Sorin Moisă, Victor Boştinaru, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Doru Claudian Frunzulică, Constantin Laurenţiu Rebega, Claudia Ţapardel, Andi Lucian Cristea.

Din partea liberalilor în PE au mers Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig.

Democrat-liberalii care au intrat în PE au fost Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda.

PMP şi UDMR au trimis câte doi reprezentanţi la Bruxelles - Cristian Preda şi Siegfried Mureşan, respectiv Iuliu Winkler şi Csaba Sogor.

De asemenea, independentul Mircea Diaconu a obţinut un mandat în Parlamentul European.

AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

2019-05-08 09:00:00
AGERPRES
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!