Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+ Rss

Sondaj

Sustineti autonomia maghiara?




» Rezultate :: » Chestionare
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Rossenberg Alfred 

Reclama TV Vocea Romaniei 

 

 

 

Home »

Dana Gîrbovan: Poziția UNJR la consultarea cu Președintele României Klaus Iohannis din data de 27 martie 2019

Dana Gîrbovan: Poziția UNJR la consultarea cu Președintele României Klaus Iohannis din data de 27 martie 2019

Dana Gîrbovan: Poziția UNJR la consultarea cu Președintele României Klaus Iohannis din data de 27 martie 2019
 

UNJR a participat pe data de 27 martie 2019, ora 17.00, la o întâlnire consultativă la Palatul Cotroceni cu Preşedintele României Klaus Iohannis pe teme privind justiţia.

Tema întâlnirii, conform invitaţiei, a fost “situaţia actuală din sistemul judiciar determinată şi de modificările recente şi succesive aduse legilor justiţiei, ce au generat reacţii atât în plan intern, cât şi european“.

Încă din debutul întâlnirii, Preşedintele a arătat că întâlnirea nu are ca obiect consultări pe tema referendumului, aceasta vizând o decizie politică, însă dacă participanţii au propuneri pe această temă, aceştia sunt liberi să şi le exprime.

Preşedintele şi-a exprimat, în esenţă, îngrijorarea faţă de situaţia actuală din justiţia, subliniind că justiţia s-a bucurat de linişte şi stabilitate, fiind apreciată în plan internaţional până în urmă cu 2 ani. De atunci s-a intrat însă într-o nouă etapă, au fost modificate legile justiţiei, modificări criticate de foarte mulţi, inclusiv Comisia de la Veneţia. În ultima perioadă lucrurile s-au intensificat, prin modificări aduse de ordonanţe de urgenţă.

Preşedintele a subliniat că nu poate să ignore “fierberea” din sistem, acesta fiind motivul consultărilor.

Pe parcursul consultărilor, participanţii au adus în discuţie o paletă largă de probleme cu care se confruntă sistemul judiciar, existând opinii diverse, susţinute în contradictoriu de participanţi.

Poziţiile exprimate de UNJR în cadrul întâlnirii au fost următoarele:

1. Situaţia justiţiei din România anterioară legilor justiţiei a fost marcată de ingerinţa serviciilor de informaţii în justiţie, fapt ce a încălcat în mod direct şi extrem de grav independenţa justiţiei

UNJR a susţinut că imaginea de “linişte” din sistemul judiciar, invocată de Preşedintele României, nu a însemnat că justiţia funcţiona fără probleme.

Dimpotrivă, în aceea perioadă toate instituţiile de la vârful sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară – au încheiat protocoalele secrete cu Serviciul Român de Informaţii. Acest fapt a permis ingerinţa secretă a unui serviciu de informaţii atât în actul de justiţie, cât şi în cariera magistraţilor, fapt fără precedent într-un sistem de drept democratic.

2. UNJR a reiterat cererea de publicare a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care au vizat sau au afectat în orice fel administrarea justiţiei

Pornind de la punctul anterior, UNJR a subliniat că în preambului protocoalelor secrete se arată că acestea se întemeiează şi pe hotărâri CSAT, hotărâri ce sunt încă secrete sau nepublice. Pentru acest motiv UNJR a reiterat cererea adresată în repetate rânduri Preşedintelui, în calitate de preşedinte CSAT, de publicare a acestor hotărâri.

3. Situaţia actuală din justiţie şi “fierberea” din sistem

Situaţia din justiţie este într-adevăr extrem de tensionată, magistratura apărând ca scindată între judecători şi procurori ce împărtăşesc opinii şi poziţii ce par ireconciliabile.

UNJR a subliniat că este regretabilă împingerea spre extreme a poziţiilor susţinute de judecători, în condiţiile în care valoarea supremă a fiecărui magistrat trebuie să fie independentă acestuia şi respectul faţă de cetăţean şi actul de justiţie. Câtă vreme magistraţii înşişi nu vor fi capabili să recunoască onest problemele grave cu care s-a confruntat sistemul judiciar, pentru a le corecta ei înşişi, justiţia nu va fi cu adevărat puternică şi credibilă în ochii cetăţenilor.

4. Situaţia Secţiei privind Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)

O parte din participanţi au susţinut că această secţie este un pericol la adresa independenţei judecătorilor şi procurorilor, aceştia putând deveni “ţinte”.

În acest context, UNJR a reamintit că această secţie a fost creată ca răspuns la problemele extrem de grave generate de modul în care în trecut au fost gestionate dosarele penale privind magistraţii.

Cu titlu de exemplu, DNA a deschis în doar 2 ani (2016-2017), ca urmare a sesizării din OFICIU, 157 de dosare cu privire la magistraţi. În ciuda acestui număr mare de dosare, au fost trimişi în judecată un număr foarte mic de judecători şi procurori, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la aceste sesizări din oficiu.

De asemenea, au fost trimişi în judecată şi suspendaţi în funcţie judecători pentru soluţiile pe care aceştia s-au pronunţat. Anchetele privindu-i pe judecători s-au desfăşurat cu încălcarea dreptului la apărare şi chiar a secretului deliberării, fiind încălcată, aşadar, însăşi esenţa independenţei judecătorului de scaun. Toate aceste probleme sunt consemnate în hotărâri judecătoreşti rămase definitive.

Tot pentru hotărârile pronunţate, alţi judecători au fost anchetaţi în dosare ce au fost ţinute deschise ani de zile pentru ca în final să se dispună clasarea, pe motiv că hotărârea e “legală şi temeinică”, procurorii erijându-se, astfel, în super-instante de control judiciar.

Secţia a venit ca răspuns la aceste probleme, pentru a asigura garanţii sporite privind transparența, atât în ceea ce priveşte activitatea în acest domeniu, cât şi în ceea ce priveşte selecţia procurorilor. Toate aceste garanţii introduse prin lege au fost salutate de către Comisia de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia a arătat în mod explicit că participarea Plenului CSM la selectarea procurorilor este importantă întrucât Secţia, deşi va fi condusă de un procuror şef, va investiga atât procurori, cât şi judecători. Ca atare, criticile legate de încălcarea separării carierelor sunt contrazise chiar de Comisia de la Veneţia.

5. Răspândirea de informaţii false în dezbaterile publice pe justiţie

În cadrul întâlnirii a fost ridicată şi problema răspândirii de informaţii false privind justiţia.

Poziţia UNJR a fost aceea că acest fenomen este real şi extrem de nociv. Problema este însă cu atât mai gravă atunci când această dezinformare porneşte chiar de la magistraţi, deoarece cetăţenii se raportează la aceştia ca la repere în acest tip de dezbateri.

Exemplu dat, cu privire la o astfel de dezinformare, a fost acela al susţinerii în spaţiul public, de către lideri ai protestelor din magistratură, a faptului că, prin modificările aduse de OUG 7/2019, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie va avea conducerea desemnată de entităţi politice. Acest fapt este complet fals, OUG 7/2019 neaducând nici un fel de modificări normelor speciale, derogatorii, care reglementează SIIJ, inclusiv sub aspectul desemnării conducerii acesteia.

6. Referendumul pe justiţie

Deşi invitaţia lansată de Preşedinte nu a privit problema referendumului, o parte dintre participanţi au venit cu materiale pregătite în scris pe acest subiect şi cu propuneri de întrebări ce ar putea fi adresate în cadrul referendumului, susţinând oportunitatea desfăşurării acestuia.

În replică, UNJR a susţinut că organizarea unui referendum pe teme ce ţin de justiţie în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare riscă să împingă din nou justiţia în bătălia politică. După ce de mai bine de zece ani justiţia a fost subiect predilect de campanie electorală, am ajuns să ne confruntăm cu o scădere dramatică a încrederii în justiţie.

În ceea ce priveşte tema referendumului, justiţia ca atare nu poate face subiectul unui referendum. Prin definiţie, referendum înseamnă că poporul este chemat să aleagă între două variante pe o chestiune de interes naţional. Or, tot ce ţine de independenţa justiţiei şi stat de drept nu este negociabil şi nu poate face obiectul unui referendum.


Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)

2019-03-28 10:36:00
Vocea României
 

Accesari

Au fost vizite din data de 01.12.2006

Da o nota acestei stiri

  •  
0 voturi

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!