Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Uniunea Europeană are nevoie de politici de dreapta pentru a crește competitivitatea economiei europene în ansamblul ei și pentru a avea o implicare în ceea ce privește bunul echilibru între instituții, între companii și contribuabili, consideră europarlamentarul PNL Adina Vălean, vicepreședinte al grupului Alianței Democraților și Liberalilor pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES.
Foto: (C) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA
Liberala spune că face parte dintre acei politicieni cărora le pasă cu adevărat de ceilalți și consideră în același timp că principiul după care se conduce în munca sa este acela conform căruia activitatea legislativă trebuie să aibă relevanță pentru cetățeni.
AGERPRES: Doamnă europarlamentar, veți candida pentru un nou mandat la alegerile din 25 mai. Cu ce mesaj vă veți prezenta în fața alegătorilor?
Adina Vălean: Voi candida pentru un nou mandat, deși a fost o decizie mai greu de luat, având în vedere că activitatea de europarlamentar este foarte solicitantă, în primul rând din punctul de vedere al deplasărilor permanente între București și Bruxelles și, în al doilea rând, al programului de întâlniri foarte dens atât la Bruxelles, cât și în țară. Mesajul nu va fi neapărat unul singular, în sensul în care noi pregătim întreaga echipă de candidați ai PNL — sigur, aceștia nu sunt deocamdată stabiliți — dar cel puțin pe cei care au intenția de a continua. Pregătim un set de mesaje pentru alegătorii români, având în vedere viitoarea campanie electorală. Mesajul meu personal ține în primul rând de experiența dobândită ca europarlamentar. Am văzut că în politica europeană există o competiție acerbă între statele membre și se vede în fiecare domeniu politic cum interesele statelor membre încearcă să motiveze politicile sectoriale. Mesajul meu este că reprezentarea coerentă și demnă în interes național este ceea ce avem nevoie în mod esențial pentru următoarea perioadă europeană, pentru următorii cinci ani de politică europeană. Nu în ultimul rând, mesajul meu este acela că fac parte dintre politicienii cărora le pasă cu adevărat de ceilalți și că, în tot ceea ce fac în activitatea mea, încerc să mă conduc cu onestitate după principiul că rezultatul muncii mele legislative trebuie să fie unul care să aibă relevanță pentru cetățeni, să contribuie la o viață mai bună pentru ei. Îmi place să spun "servicii mai bune, la prețuri mai mici".
AGERPRES: Pe ce procent mizează PNL la alegerile europarlamentare? În același timp, considerați că liberalii pot obține mai multe locuri singuri la acest scrutin decât pe liste comune cu PSD?
Adina Vălean: Există o decizie, un procent asumat de conducerea partidului, cu atât mai mult cu cât decizia de a candida singuri în această competiție electorală ne-a determinat să ne punem și o țintă — aceasta este de 25 % și sper din toată inima că ea va fi un minim pe care îl vom obține.
AGERPRES: Credeți că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? În acest context, considerați că există riscul unei ascensiuni semnificative a forțelor extremiste și populiste din Europa?
Adina Vălean: Schimbări vor exista cu siguranță. Discuțiile de natură politică sunt foarte înflăcărate la nivel european. Nu știm exact cum va arăta viitorul Parlament, nu știm ce se va alege de anumite grupuri politice. De exemplu, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor, care se bazează acum în principal pe conservatorii britanici, are nevoie pentru a exista în următorul Parlament European de o bună reprezentare a partidelor care-l formează. Pe de altă parte, e de notorietate faptul că partide așa-spus extremiste sau eurosceptice stau foarte bine în sondajele naționale, astfel încât ne așteptăm la formarea unui grup eurosceptic destul de consistent în viitorul Parlament European. Asta va conduce la mutații, probabil, privind majoritățile în viitorul parlament, date de necesitatea de a urma o linie europeană coerentă în raport cu, să spunem, o linie sceptică și probabil destul de antisistem a celor care vor apărea în următorul parlament. Ar mai fi de spus un lucru — și anume că aceste partide eurosceptice nu sunt toate neapărat extremiste și mai sunt, de asemenea, unele care ridică problema eficienței Uniunii Europene, deci care clamează mai degrabă o reformare a modului de lucru al Uniunii Europene. Dacă această opinie privind reforma instituțiilor europene va avea o susținere largă, atunci eu cred că această idee se poate extinde și către grupurile politice tradiționale, să spun așa, și s-ar putea să vedem mutații din acest punct de vedere în următorul Parlament European.
AGERPRES: Care considerați că vor fi în țările Uniunii Europene marile teme de campanie pentru alegerile europene? Dar în România?
Adina Vălean: Temele de campanie sunt deja profilate, pentru cei care urmărim și presa internațională. Devine destul de clară tema economică și a viitoarei organizări a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă mai multă sau mai puțină integrare vizavi de politicile economice și fiscale. O altă temă foarte importantă este cea legată de protecția datelor și viața privată. Sunt state în care această temă este extrem de sensibilă pentru cetățeni. Vă dau exemplul Germaniei și Olandei. Chiar dacă se spune că abordările sunt puțin diferite, de pildă în ceea ce privește protecția datelor, care în Uniunea Europeană înseamnă protejarea datelor în primul rând în raport cu companiile și cu demersurile comerciale, Germania nu se opune atât utilizării datelor într-un mod rezonabil de către companii și mediul privat, cât ar dori foarte mult ca felul în care ei sunt organizați în ceea ce privește protecția datelor să fie transferat la nivelul întregii Uniuni Europene. În Olanda, pe de altă parte, dreptul fiecărui cetățean de a ști exact în fiecare moment ce se întâmplă cu datele lui personale pe care le-a furnizat, să spunem, într-un sistem comercial este extrem de important și s-ar dori limitarea accesului la datele personale. Am zis Olanda, dar de fapt este un tip de politică promovat în toate statele nordice. Pe aceeași temă, dacă ar fi să punem în comparație alte state membre, vedem lipsa interesului vizavi de subiect în multe dintre statele din sud sau, în țări ca România sau Grecia, vedem de pildă o percepție a subiectului legată mai degrabă de instituțiile statului și de felul în care instituțiile statului, în special cele de ordine, gestionează datele personale și chestiunile legate de viața privată. O altă temă, care este recurentă mai ales în Marea Britanie, este felul în care politicile unioniste, să spunem, de la Bruxelles sunt elaborate, rolul birocrației în elaborarea acestor politici. Este dorința Marii Britanii să aibă mai multă flexibilitate în ceea ce înseamnă elaborarea acestor politici, modul în care ele se aplică în statele membre. De fapt, această idee a flexibilității este una pe care o împărtășesc și eu. Eu cred că, deși Uniunea Europeană are nevoie de ținte comune, felul în care aceste ținte sunt atinse de fiecare din statele membre ar putea să fie diferit. Cu alte cuvinte, mai multă flexibilitate în politicile Uniunii Europene, în funcție de specificitățile fiecărui stat membru, ar da mai multă eficiență acestor politici.
AGERPRES: Care sunt principalele dvs. realizări în acest mandat? În același timp, aveți ceva să vă reproșați?
Adina Vălean: Cred că toate lucrurile pe care le întreprind în acest mandat sunt realizări. Eu am ținut foarte mult la ele, m-am zbătut și m-am bătut pentru ideile pe care am vrut să le promovez. Eu am activat în principal în Comisia pentru industrie a Parlamentului European și am încercat ca temele pe care le-am urmărit să aibă relevanță pentru România și locul ei în Uniunea Europeană. Mă refer la temele de energie și de telecomunicații, dar pe lângă acestea m-au preocupat mult politicile legate de industria automobilului, poate și pentru că sunt copreședinte al Forumului pentru Automobil și Societate la nivel european și prin urmare sunt foarte apropiată de problematica acestui sector. Mi se pare relevant în același timp și pentru România, pentru că și noi avem o importantă parte a economiei reprezentată de producția de automobile și de asemenea de ceea ce înseamnă industria pe orizontală, piese de schimb și așa mai departe. Și atunci, de competitivitatea acesteia depinde, desigur, și prosperitatea economică a României.
Vorbeam de energie, una dintre temele în care am ajuns cel puțin la nivel european să cunosc foarte mult din problematică. Îmi place să glumesc de multe ori și să spun că poate știu mai multe despre British Gas decât despre Transgaz. Și spun asta pentru că, de pildă, pentru România, un lucru pe care îl tot repet este acela că este nevoie de mai multă transparență și de mai multă dezbatere în parlamentul național privind politicile energetice ale României. Acum vorbim din nou despre energie — ceea ce m-a preocupat în primul rând au fost foarte multe rapoarte și teme pe care le-am abordat și pe care le-am condus cu succes până la capăt, dar cel la care am lucrat foarte mult încă din stadiul incipient a fost felul în care poate fi finanțată infrastructura europeană în domenii cum este energia, dar și în domenii cum este telecomul, având în vedere necesarul mare de fonduri și, desigur, lipsa acută a fondurilor publice pentru investițiile în infrastructură. Ideea pe care am mizat și pe care am reușit să o promovez, în cadrul Parlamentului European și a raportului meu, Mecanismul de Conectare Europeană, este aceea a utilizării instrumentelor financiare alternative. Cu prilejul unor conferințe din România, am atras atenția asupra faptului că, atunci când vorbim de infrastructură, nu trebuie să ne gândim dacă bugetul național are sau nu banii necesari pentru a investi în infrastructură. Nu trebuie să ne gândim neapărat dacă găsim o companie care să investească în infrastructura respectivă, dacă se face un parteneriat public-privat, deși și acestea sunt modele de succes în alte părți ale lumii. Există însă instrumente pe care România nu le-a explorat, și am văzut într-o listă a statelor membre, referitor la volumul de bani accesat de statele membre de la Banca Europeană de Investiții, că România se află pe un loc codaș cu accesarea fondurilor de la BEI, undeva la 1%. Și am tot insistat pe faptul că există instrumente financiare, cum sunt cele pe care le-am promovat și eu, este vorba de bondurile de proiect care permit ca un proiect de infrastructură să fie finanțat public având drept garant BEI. Acesta este un mecanism financiar pe care l-am pus pe roate la nivelul Uniunii Europene și cred că România poate accesa acest instrument foarte ușor. Avem deja și o listă de proiecte de infrastructură energetică ale României, atât pe electricitate, cât și pe gaz, care sunt foarte importante pentru dezvoltarea noastră și pentru rolul nostru energetic regional, care sunt pe lista Comisiei Europene. Peste doi ani se va reevalua această listă, deci dacă sunt alte proiecte de infrastructură energetică care ar trebui incluse, sper ca guvernul să fie, cum se spune popular, pe fază, să-și pregătească bine lobby-ul și argumentele astfel încât să le poată introduce și pe acelea pe lista de finanțare a Uniunii Europene.
Tema telecomunicațiilor — piața comună de telecomunicații, accesul la broadband, la platformele europene — îmi este foarte dragă. Eu cred că noi avem nevoie ca tot ceea ce înseamnă cunoaștere, care este într-un volum și de o calitate excepțională la nivel european, să se poată găsi într-un loc, pe o platformă comună, care să poată fi accesată de studenți, de elevi, de cercetători din toate statele membre. Accesul la informație și la tot ceea ce reprezintă zestrea noastră de idei, de valori este extrem de importantă pentru tinerii europeni și pentru cei din România, cu atât mai mult.
AGERPRES: Care credeți că ar fi, în ordinea importanței, criteriile după care ar putea fi evaluată activitatea unui eurodeputat?
Adina Vălean: Chiar m-am gândit care ar putea fi aceste criterii. Sunt probabil între cei mai vechi europarlamentari, activez din 2007, iar înainte de această dată am fost euro-observator și am văzut de-a lungul activității mele tot felul de topuri. La începutul evaluării activității europarlamentarilor, topurile erau de natură cantitativă — câte luări de cuvânt, un anumit speech, prezență — chestiuni de natură cantitativă. Ulterior am observat că și ONG-urile care sunt preocupate de evaluarea activități au trecut către criterii de natură calitativă — relevanța tematicii abordate de europarlamentar pentru domeniul respectiv, greutatea rapoartelor. Pentru că și aceste rapoarte, una este să fie unul care are în spate sute de milioane de euro pentru industrie, și alta e să ai un raport de inițiativă în care vorbești liber și spui niște idei până la urmă, dar care nu au neapărat valoare obligatorie sau nu se vor transforma neapărat în legislație. Așa încât, aceasta este doar o observație pe care am făcut-o, mai departe doresc să las la latitudinea celor care ne vor judeca criteriile pe care doresc să și le aleagă pentru a face aceste evaluări.
AGERPRES: Ce șanse credeți că are candidatul liberalilor europeni la președinția Comisiei Europene, Guy Verhofstadt? O eventuală susținere în Parlamentul European, la nivelul grupului, a unui candidat al Partidului Popular European pentru președinția Comisiei, ar crea tensiuni din acest punct de vedere în coaliția cu PSD?
Adina Vălean: Acum există această schimbare, și anume că Parlamentul European va vota președintele comisiei, ceea ce desigur că face ca demersul candidaturii câte unui reprezentant din fiecare grup politic la președinția comisiei să reprezinte un pachet de negociere între grupurile politice. Guy Verhofstadt, care este liderul liberalilor, este un om politic european foarte cunoscut, a avut funcția de prim-ministru al Belgiei timp opt ani, foarte activ în politica belgiană și europeană, are o foarte bună șansă, cred eu. Pe mine nu ar putea decât să mă bucure susținerea unui candidat al PPE, pentru că eu cred în continuare că este nevoie de politici de dreapta pentru a crește competitivitatea economiei europene în ansamblul ei și pentru a avea o politică rezonabilă în ceea ce privește bunul echilibru între instituții, între companii și contribuabili și așa mai departe. Chestiunea nu cred că are repercusiuni asupra politicii noastre interne pentru că, în fond, în politica europeană nu există o reflexie a USL de acasă, adică nu înseamnă că noi acționăm aici în mod unitar. De altfel, diferențele între grupul liberalilor români în Parlamentul European și al socialiștilor români în PE sunt vizibile, pentru că noi suntem, să zicem, mai la dreapta chiar față de grupul nostru politic și, atunci, sunt foarte multe teme în care nu avem aceeași abordare.
AGERPRES: Care credeți că ar trebui să fie prioritățile României în ceea ce privește absorbția de fonduri europene pentru următorii cinci ani, dată fiind arhitectura noului cadru financiar multianual și alocarea obținută de țara noastră?
Adina Vălean: Cred că România trebuie să beneficieze de facilitatea Conectarea Europei (din cadrul financiar multianual) care aduce bani și garanții pentru finanțarea proiectelor atât în infrastructura energetică, cât și în cea de transporturi. De exemplu, cred că România trebuie să urmeze acest proiect și să facă tot posibilul și să ia banii pentru infrastructură. Cred că, de altfel, infrastructura și dezvoltarea infrastructurii, modernizarea ei reprezintă principala prioritate a României. Mai există foarte mulți bani. Există fonduri, de pildă, de 7 miliarde și jumătate în următorii 7 ani numai pentru politica de dezvoltare rurală în România și cred că acești bani ar putea fi folosiți foarte bine în ceea ce înseamnă modernizarea și dezvoltarea mediului rural. Pentru că, știm bine, e nevoie de o agricultură modernă ca să fie eficientă și competitivă. Și România nici nu ar ști de unde să înceapă în aceasta privință. Cred că în proiectul de parteneriat pe care va trebui să-l semnăm pentru următorul cadru financiar, ar fi bine să mai renunțăm la fondurile alocate pentru dezvoltarea resursei umane. Noi, în mod tradițional, le accesăm, dar, ca să fiu sinceră, nu văd vreun rezultat anume, adică resursa umană în România este foarte bună oricum, nu cred că este nevoie să figurăm cu atâtea fonduri în aceasta privință, mai degrabă ar fi interesant să ținem această resursă umană bine pregătită și să o folosim cu adevărat în România, iar fondurile să le mutăm către ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare, în primul rând a infrastructurii.
AGERPRES: Care sunt proiectele pe care le aveți în vedere în perioada următoare?
Adina Vălean: În perioada următoare voi urmări, cu siguranță, tot subiectele legate de industrie. Este bine să continui, dacă ai lucrat pe o anumită tematică, pentru că numele ți-l faci greu în Parlamentul European, dar, dacă ți-l faci, ai acces la legislație mai importantă, la dezbateri mai consistente și influența pe care o ai în grupul politic și la nivelul comisiei este mai mare. Deci — Comisia de industrie, în continuare, ceea ce înseamnă energie și telecomunicații, industria auto. Dar, pentru următorul mandat, doresc să abordez și temele legate de comerț exterior, pentru că foarte multe lucruri care privesc parteneriatul Uniunii Europene, în particular al României, cu alte state din lume, parteneriat economic în primul rând, au din ce în ce mai mare relevanță. Și am să menționez aici, de exemplu, parteneriatul transatlantic, parteneriatul pentru comerț și investiții. Am început deja să lucrez la acest parteneriat, pentru că am fost solicitată în grupul de lucru privind chestiunile de natură energetică, dar îmi propun să urmăresc mai mult decât acest segment. Vreau să revin și la cel legat de telecomunicații. Oricum, va dura până când acest tip de parteneriat, care va ține de comerțul exterior al Uniunii Europene, va prinde contur, vor exista multe dezbateri. Este foarte important să folosim pe parcursul acestor negocieri ceea ce am acumulat acum. De aceea, cred că pentru începutul următorului mandat voi urmări și Comisia de comerț exterior a Parlamentului European.
AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu)
