Casa scriitorului Vasile Pogor, din Iași, considerată de Nichita Stănescu a fi locul în care "Miorița" s-a transformat în "Odă în metru antic", este cunoscută ca fiind casa literaturii românești.
Scriitorul Vasile Pogor s-a născut în Iași, la 20 august 1833, ca fiu al vornicului Vasile Pogor și al Zoei Cerchez. A efectuat studii juridice la Paris, iar după revenirea în țară a lucrat în magistratură, a fost prefect al județului Iași (1866), deputat în Adunarea Constituantă din 1866 și membru fondator al Partidului Constituțional ("junimist"), din anul 1891.
La mijlocul secolului al XIX-lea, casa scriitorului era cunoscută sub denumirile "Casa cu ferestre luminate" sau "Casa luminată", pentru că era prima locuință particulară din Iași iluminată electric, dar și pentru că era locul unde își dădeau întâlnire personalități ce au marcat istoria României moderne, precum Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Iacob Negruzzi, Theodor G. Rosetti, Petre P Carp. Alături de aceștia, scriitorul Vasile Pogor a fondat Societatea "Junimea", în 1863. Cu un lung istoric legat de viața culturală a Iașiului, casa a fost și sediu al revistei "Convorbiri literare", fondată în 1867. Tot aici, în 1874, revenit de la Viena, a fost găzduit și poetul Mihai Eminescu, după ce, în 1872, citise la ședințele "'Junimii". 
Amplasată pe Str. Vasile Pogor nr. 4, casa a fost construită în anul 1850 de părinții scriitorului. A fost cumpărată, în 1901, de principesa Maria Moruzzi, care a efectuat unele modificări la intrarea principală și la fațade, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, și a lăsat-o moștenire fiului ei, Gheorghe Brătianu. Acesta, în 1938, când a plecat la București, a închiriat-o rezidenței regale din Iași. După 1947, casa a aparținut regionalei CFR Iași, a fost naționalizată și a servit, din 1954, Inspecției de Stat pentru Igienă și Protecția Muncii, Regionala Iași. În 1968, a fost restaurată în vederea amenajării unui muzeu și reparată după cutremurul din 1977, așa cum arată casememoriale.ro,culturainiasi.ro.
În prezent, Casa Pogor este monument istoric și adăpostește Muzeul Literaturii Române din Iași, inaugurat în decembrie 1972, care prezintă dezvoltarea literaturii române, cu precădere de pe teritoriul Moldovei, începând cu anul 1800 până în zilele noastre.
Spațiului muzeal are douăsprezece încăperi, parter și etaj, legate printr-o scară maiestuoasă, de lemn nobil, chiar cea originală, putând fi admirate și sobele sau candelabrele, adevărate opere de artă, aduse de Pogor de la Viena. 
Expoziția reunește aspecte privind principalele etape și curente literare din ultimele două secole: literatura pașoptistă și curentul revistei "'Dacia literară" (Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici), momentul fondării Societății "Junimea" și rolul ei în dezvoltarea literaturii moderne, literatura de la "Contemporanul" și "'Viața românească" (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, Ion Slavici etc), perioada interbelică (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar, Nicolae Labiș).
Pot fi admirate aici bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparținut lui Costache Conachi; un autoportret în ulei, semnat de Gheorghe Asachi; piese de mobilier, care au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik; un pian Steinway&Sons (model 1859), care i-a aparținut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparținut lui Garabet Ibrăileanu. 
Printre cele mai valoroase exponate ale muzeului se mai numără și "Gramatica" de I. Văcărescu, "Critice" de T. Maiorescu, "Almanah de învățătură și petrecere" de M. Kogălniceanu și un set de călătorie și corespondență al lui Costache Negri.
De asemenea, pot fi admirate, în Sala Rarități, obiecte unice precum: inelul sigilar din aur, cu piatră de rubin și ceasul de aur, cu monogramă, ce au aparținut lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni (manuscris) a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica, una dintre puținele cărți rămase din celebra Bibliotecă de la Miclăușeni; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur și ametist ai actriței Agatha Bârsescu; broșa din aur, confecționată dintr-o monedă a Veronicăi Micle. 
La parterul casei, se află biblioteca muzeului în care poetul Mihai Eminescu a petrecut mult timp pentru studiu și creație. Aici sunt expuse obiecte cu valoare memorială, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise, fotografii originale, ediții prime ale operelor scriitorilor.
Extrem de interesante sunt și pivnițele de la Casa Pogor, cu multe ramificații, construite în secolul al XVI-lea, pe două niveluri și o suprafață de aproape 200 de metri pătrați. Inițial, ele au fost folosite pentru depozitarea butoaielor de vin, iar după anii '90, în hrubele de la Pogor a fost amenajată o cafenea artistică numită Clubul Pogor, care a funcționat vreme de câțiva ani.
AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Andreea Onogea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
